Tipuri de oftalmologie de imobilitate patologică a elevilor. Factori etiologici


Ochiul fiind o expansiune a creierului, dezvoltarea lui este n strns legtur cu dezvoltarea sistemului nervos central. La dezvoltarea ochiului particip dou foie embrionare: ectodermul i mezodermul.

Sindromul Marfan

La nivelul plcii neurale apar dou scobituri laterale care vor forma de o parte si de alta a acesteia, veziculele optice primitive legate de diencefal printr-un pedicul ce va deveni nervul optic. Ectodermul de nveli al veziculei optice primitive se ngroa i formeaz placa cristalinian, vezicula optic se deprim central i rezult cupa optic sau vezicula optic secundar.

Inferior, aceast cup prezint o deschidere numit fanta coroidian prin care ptrunde n ochi mezodermul mpreun cu un vas artera hialoid din care se va dezvolta sistemul vascular.

Placa placodul cristalinian prezint o depresiune, apoi se transform ntr-o vezicul care va da natere viitorului cristalin.

Cupa optic este format din dou foie: foia extern posterioar care va cum să îmbunătățești vederea la copii natere epiteliului pigmentar al retinei i foia intern anterioar care devine pluristratificat i va genera celelalte elemente ale retinei: celulele vizuale, bipolare i ganglionare.

Cavitatea virtual dintre aceste dou foie ale cupei optice poate deveni real cu coninut lichidian n cazul unei decolri de retin. Ectodermul situat anterior de cristalin mpreun cu lama mezodermal din jurul cristalinului vor forma corneea. Mezenchimul care nconjoar cupa optic se difereniaz formnd nveliul globului ocular. Vitrosul primitiv se dezvolt din mezodermul primitiv care ptrunde n cupa optic i formeaz att vitrosul ct i sistemul vascular hialoidian.

Ulterior, vitrosul primitiv se resoarbe i apare vitrosul definitiv, avascular.

Mydriasis: diagnostic și tratament - Diagnosticare - August

Artera hialoid care se afl in vitrosul primitiv i care vascularizeaz retina i cristalinul n timpul vieii intrauterine dispare lsnd ca relicv canalul hialoidian Cloquet ce poate uneori 10 Oftalmologie practic persista dup natere.

Mezodermul din partea anterioar a cupei optice va forma esutul conjunctiv al corpului cilian i irisului ca i zonula lui Zinn. De asemenea mezodermul va forma tunica vascular a ochiului, coroida, iar n afar, sclera, echivalentul meningelor cerebrale. Aparatul lacrimal se dezvolta n cursul lunii a treia intrauterine pe seama epiteliului conjunctival al fornixului superotemporal.

Oftalmologie.pdf

Celulele ganglionare ale retinei trimit axonii lor spre creierul anterior, formnd nervul optic. Papila nervului optic discul optic i nervul optic se dezvolt la nivelul pediculului optic, care leag prozencefalul de veziculele optice primitive.

Mielinizarea fibrelor nervului optic ncepe la nivelul segmentului cerebral i ajunge pn la lama criblata unde se oprete. Fibrele optice dau natere n sptmna a aptea chiasmei optice, iar n sptmna a zecea fac sinaps cu celulele corpului geniculat lateral.

Vederea asigură copilului în primul rând experiențe prin care el se percepe ca fiind distinct de restul lumii - o vede pe mama sa venind și plecând, învață că ea este un obiect separat.

Radiaiile optice se dezvolta concomitent cu substana alb cerebral. Mielinizarea ncepe de la cortexul occipital spre corpul geniculat, abia la sfritul lunii a patra dup natere fiind mielinizate toate tractusurile corticale.

categoria de viziune 2-9 efectul sclipirilor luminoase asupra vederii

Pigmentaia irisului este tipuri de oftalmologie de imobilitate patologică a elevilor, culoarea definitiv formndu-se abia la vrsta de aproximativ 2 ani. Dimensiunile i refracia definitiv a ochiului se instaleaz la vrsta de ani. Prin tulburri ale embriogenezei pot aprea numeroase anomalii congenitale localizate la nivelul globului ocular, anexelor sale sau cilor optice: leziunile embrionare n prima lun de sarcina sunt grave i produc anoftalmie, ciclopie, microftalmie.

Mioz: varianta normală sau procesul patologic?

Etapele cele mai importante ale embriogenezei oculare se afl n cea de-a doua lun, prin perturbarea acestora putnd apare cele mai multe malformaii oculare determinate de: - dezvoltarea epiteliului pigmentar al foiei externe a retinei; - defecte de nchidere ale fantei colobomice apar coloboame de iris, corp ciliar, coroid, cristalin, nerv optic. Leziunile vasculare ale retinei i papilei nervului optic apar mai trziu, ntre a treia i a aptea luna, genernd anomalii de dezvoltare a tipuri de oftalmologie de imobilitate patologică a elevilor vascular persistena arterei sau canalului hialoidian, resturi de membran pupilar.

Postnatal se manifest afeciunile genetice: - enzimopatiile familiale, - atrofiile tipuri de oftalmologie de imobilitate patologică a elevilor, - afeciunile tumorale retinoblastomul. Segmentul periferic receptor : globul ocular i anexele sale.

Consultatia la copii la Clario Oftalmologie

Segmentul intermediar de conducere : nervul optic i cile optice. Segmentul central cortical : cortexul occipital. GLOBUL OCULAR Este o formaiune anatomic aproape sferic, situat n partea anterioar a cavitii orbitare, avnd urmtoarele dimensiuni: -diametrul antero-posterior mm; -diametrul transversal 24,5mm; -diametrul vertical 23,7mm. Globului ocular i se descriu un ax antero-posterior axul opticecuatorul i meridianele prin asemnarea cu globul terestru.

Tabel pentru examinarea ochilor la oftalmolog pentru copii vezi fotografie

Axul optic unete cei doi poli anterior-centrul corneei i posterior-un punct ntre papil i macul. Linia vizual unete obiectul privit cu macula.

oftalmologie trentală modificări ale organului de vedere cu encefalită transmisă de căpușe

Unghiul optic reprezint unghiul dintre axul optic i linia vizual, cu valoare de 5. Ecuatorul este circumferina cea mai mare a globului ocular i mparte globul n dou jumti emisfere. Meridianele sunt curbe care trec prin centrii axului antero-posterior, unul este vertical, altul este orizontal, celelalte sunt oblice.

Cauzele bolii

Structural, globul ocular este alctuit din nveli i coninut Fig 1. Este format din trei straturi membrane suprapuse care dinafar-nuntru sunt : Sclera i corneea stratul fibros ; Uveea stratul vascular ; Retina stratul nervos ; Coninutul globului ocular.

Este reprezentat n plan antero posterior de mai multe structuri i compartimente anatomice: - camera anterioar cu umorul apos; - camera posterioar; - cristalinul; - corpul vitros.

tipuri de oftalmologie de imobilitate patologică a elevilor

Stratul extern Sclerotica. Este un esut fibros dens, de culoare alb-sidefie, dur, inextensibil, opac; situat n partea posterioar a stratului extern. Are rolul de menine forma globului ocular, protejnd structurile ochiului; pe ea se inser muchii oculomotori.

ceata in tulburarea vederii capului piața oftalmologiei

Ea poate fi considerat echivalentul durei-mater de la nivelul SNC. Este o membran transparent, cu rol de lentil convex cu o putere de 42 dioptrii; grosimea este de 1 mm la periferie i 0,6 mm central, diametrul este de mm, cel vertical fiind uor mai mare dect cel orizontal, dnd astigmatismul fiziologic.

Zona de trecere ntre scler i cornee este limbul sclerocorneean. Embriologie i anatomie 13 2.

Origine și distribuție

Stratul vascular Irisul. Formeaz partea anterioar a uveei, avnd forma unei diafragme prevzut cu un orificiu centralpupila, care regleaz cantitatea de lumin care ajunge la retin; este situat n faa cristalinului, delimitnd camerele ochiului: - camera anterioar delimitat de faa posterioar a corneei, faa anterioar a diafragmului irido-cristalinian i extern unghiul camerular; - camera posterioar, delimitat anterior de iris, posterior de cristalin i zonula lui Zinn, iar extern de procesele ciliare.

Sarcina poate afecta vederea ciliar.

restaurarea vederii cu laser

Reprezint poriunea intermediar a uveei, care se ntinde de la rdcina irisului pn la zona denumit ora tipuri de oftalmologie de imobilitate patologică a elevilor la 6 mm de limbul corneoscleral ; are rol n acomodaie prin intermediul muchiului ciliar i n secreia umorii apoase prin intermediul proceselor ciliare. Este poriunea posterioar a membranei uveale, care se ntinde de la ora serrata anterior pn la papila nervului optic posterior ; este un strat bogat vascularizat, bogat pigmentat.

Are rol important n nutriia celulelor vizuale ale retinei, are rol de ecran protector al ochiului prin bogia de pigment.

oftalmologie

Stratul intern Stratul nervos, retina, este continuarea nevraxului la nivelul globului ocular i cptuete toat faa intern a uveei. Se afl dispus intre coroid i corpul vitros. Retina are rol de recepionare a excitaiilor luminoase numai prin intermediul poriunii posterioare care tapeteaz coroida; anterior la nivelul zonei care cptuete corpul ciliar i irisul, retina nu mai are proprieti de epiteliu senzorial i devine retin oarb.

La nivelul retinei se afla regiuni cu structur special: - macula cu foveea central conine exclusiv celule cu conuri i este sediul vederii centrale, diurne i al vederii culorilor; - papila nervului optic discul opticreprezint locul de formare al nervului optic din axonii celulelor ganglionare retiniene; - ora serrata, zon aflat la periferia retinei, la 6 mm de limbul sclerocorneean.

Coninutul globului ocular: Camerele anterioar i posterioar ale ochiului sunt ocupate de umoarea apoas, un lichid transparent, secretat de corpul ciliar. Cristalinul este o lentil biconvex, situat ntre iris, corpul ciliar tipuri de oftalmologie de imobilitate patologică a elevilor vitros.

tratament vizual pentru hardware

El este meninut n poziie de un ligament suspensor, zonula lui Zinn. Cristalinul este un mediu refringent, complet transparent avnd o putere dioptric de 22 dioptrii. El intervine n procesul de acomodaie prin proprietatea de a-i modifica raza de curbur prin intermediul muchiului ciliar. Corpul vitros este o substan gelatinoas, transparent care ocup tot spaiul dintre faa posterioar a cristalinului i peretele posterior al ochiului. Muchii oculomotori.

Sunt n numr de ase muchi striai, patru drepi superior, inferior, intern, extern i doi oblici oblic mare, oblic micei orientnd globul n toate direciile privirii. Globul ocular se mic n interiorul unei structuri cu rol de cavitate articular, capsula Tenon, care mparte orbita ntr-o poriune anterioar, unde se afl ochiul i alta posterioar, retrobulbar, unde se afl esutul celulo - grsos al orbitei i pediculul vasculo- nervos.