Jaspers psihologie viziune despre lume
KARL JASPERS.pdf
Close logic discourse centered on human, regardless of the particular discipline subtended by disease, it is philosophical. In the twentieth century, however, there was a high profile personality, an extraordinary cultural versatility, which was equally a bookmark for both philosophy, theology, anthropology and psychiatry: the case of Karl Jaspers.
Key words: philosophy, psychiatry, specter of anthropology, psychopathological theories. Reewmat: Interfaga dintre stingele umaniste este dati de temeiul Jilosofic al argumentatie!
Laborator de idei…
Existentialism jspersian este unul mai putin speculativ si jaspers psihologie viziune despre lume agezat empiric docat viziunea lui Heidegger, fundata msi ales pe o bazi etimologicd si traditional metafizicd, De ce o asemenca apreciere valoica? Pe deo parte, pentra cd acest tip de existentialism iyi rage seva din jaspers psihologie viziune despre lume antropocentied.
Jaspers sa niseut in nordel Germanic, ta Oldenburginmama se find fica unui fermicr local iar taal si un jurist de mared, Dispatele si dezbaterile. Received February 06,Revised Apri 08, Accepted May 6, 39 Jaspers psihologie viziune despre lume Buda: Karl Jaspers: Viziunea filosofied a unui psihopatolog de geniu sgindirea conceptuali viziune îmbunătățită la letire, De timpuriu a fost interesat de filosofc, dar din rajuni pragrnatice a ales si studieze dreptul la universitate, a si continue o radiie de familie.
TnJaspers cistigs prin concurs un post temporar de profesor la universitatea din Heidelberg. A devenit in foarte scurt imp, unul dinte cei mai-mati filosofi contemporani, respectat atit in Germania, et iin intreaga Europa, inKarl Jaspers sa mutat la Universitatea din Basel, Elveti, Else stinge din iat la 26 prognostic ischemic, pierderea vederii lucrarea sa, intitulaté generic Filosofte volume, Jaspers trece in revistl istoria vastului domeniu metafizie si realizeaza o ampla introducere in temele sale majore, incepind cu stiinja modem si empirismul, Jaspers ne alrage atengia i atunei end privim realitatca ne confruntim cu granite pe care metoda -empirica stiintifica nu le poate transcende.
Jaspers a jaspers psihologie viziune despre lume 0 polemic publicd cu Bultmann, in care a criicat vehement tentativa acestuia de a demitologiza cres- tinismul, Tradijia gndiii mistice occidentale, in special 40 idee tui Meister Eckhart si Nicolaus Cusanus, 1-a inluenjat profund pe Karl Jaspers, Cardinalul Nicolaus Cusanus reprezint3, dupa Jaspers o personalitate unie8 in secolul in care a trait singurulfilosof de rang, fara o origine intt-0 coald anume, raf a indul Iu ereatoral une seolt anume.
El a reprezentat o personalitate care a fost gi s-a defint prin sine insisi, avand o staturé.
Karl Jaspers
Mai mult decét atét: profiul lui Cusanus pare a se sustrage oriedror ordonari stricte in planul istorii filosofiei. Spirit democrat convins, el a scris impotriva ameningarlor la adresa li bertiti umane generate de catre schimbrile produse in stiinfd sau in structura interna a insttuilor politice ale lumii moderne.
Ultima sa mare carte de sistematizae a ilosoieiexistentci este Von Der Wahrheit Despre adevir0 abordare care practic rezumi conceptual constrcia sa metafizicd deo viata.
Din pacate, operele Jui Jaspers sunt publicate in limba roméni doar fragmentar, sub forma unor articole sau culegeri de texte cditat inreviste de specialitate. Desi nu aducea idei fundamental noi, articolul propunea © nou metodi de abordare psihopatologicd.
Karl Jaspers a studiat pacientii psihiatrici in detaliu, oferind informatit biografice, dar si ummarind si notind reacfiile pacientilor gi pparerile acestora despre proprille simptome. Trdirea acestor ,experienfe delirante primare" incomprehensibile este caracteristied procesului sehizofren.
Istoria psihoterapiei (4)
Din adoua jumatate a secolului trecut si pand astizi exist intreaga literatura in cadrul teoriilorstiinifice care fie susfin, fie contesta existenja unor particularitagi ireduetibile care ar caracteriza metodele de cercetare in ccadrul stinfelor umane sau antropologice si care, mai ales in secolul trecut, erau numite si stiinfe morale.
Fiecare ccurent igi are proprii si reprezentanyi. XV, No. Sociologul german Max Weber a descmnat acest aspect prin ferment de zweckrationales Handeln« comportamentulraional spre mpinirea unui el Este posibild si necesara 0 explicajie jaspers psihologie viziune despre lume finalist a aciunilor indreptate spre reaizarea unui anumit scop, Oasemenea expicaie const in derivate lor dinintenfi-fluris canostinicaleagontloractuni Pe baza acestor premize se poate arta in mod succint in ce constau diferenjierle:metodologice ale acestor dou tipuri de demersuri.
Meniu de navigare
Astel, teorile de inspiratieanaliti-pocitivistasustin. Asadar, explicatia acfunilor va putea fi data in eadral modelului deductv- homologic prin derivarea lor din legi generale. Se pot extinde oare, de la sine, dincolo de ronticrelebiologei, in sfera tinfslor umane? Pe știri oftalmolog alté parte, reprezentanii stinglor her- meneutice afirmma jaspers psihologie viziune despre lume unui dualism metodologc: afirmarea unot particulartii ireduetbile ale metodei corectiri in stinfele omulti, Aste aefiunile oamenilorse deoscbese in mod fundamental, principial de celelate evenimente ale realiitit fizice care au doar o simpli determinare cauzala.
Mai precis, ele au 0 determinare intenfionala, find indreprate spre tealizarea, implinirea tinui anumit scop.
Navigare în articol
Cel care insi a dezvoltat sistematic aceasté. Pentru intregul domeniu al metodei infelegeii el a subscrs stinfele antropologice, desemnate de el prin termenul de stinfe ale spiritalui Geisteswissenschafien.
Acestultim aspect finde si joace un rol important in discufile metodologice mai recente, Filosoful i logicianul finland Georg Hentik von Wright, de orientareanalitie, {ncearci o apropiere de duslismul metodologic. Aceasta distinctic este completaté si de o alta, si anume cea dintre actele rajionale, concepute si infiptuite ca mijloace pentru realizarea unui scop, unui anume fel, aejiunile arbitrare, {n acest sens irafionsle.
De asemenea se cuvine amintit si rolul unor psihiatri de formatie antropologica, precum Ludwig Binswanger, Eugene Minkowski, Viktor- Emil von Gebsattel sau Erwin Straus. Fiecare din acestia au sustinut specificitatea determinismului antropologie i ireductibilitatea acestui tip de abordare din perspectiva hermeneutica, Contribufiile filosofului francez Maurice Merleau-Ponty vin si completeze, din perspectiva fenomenologiei lui Edmund Husserl, tnicitatca metodelor din antropologia aplicati, cu trimitere la psihopatologie.
- Baldwin s-a născut în Jasper, Alabama, 29 noiembrie
- Istoria psihoterapiei (4)
- KARL JASPERS: VIZIUNEA FILOSOFICĂ A UNUI PSIHOPATOLOG DE GENIU | Revista Romana de Psihiatrie
- Dicționar ortografic OUTLOOK - un sistem de opinii despre lume și locul omului, societății și omenirii în ea, asupra atitudinii unei persoane față de lume și de sine, precum și pozițiile de viață de bază ale oamenilor care corespund acestor puncte de vedere, idealurile lor, principiile de activitate, orientările valorice
- Tratament alternativ al vederii
- Tratamentul vederii cu antrenament muscular
- Restaurarea vederii polului Bragg
Lui Jaspers fi revine de asemenea meritul de afi delimitat te caracterstci de bari ale reaeiilor in plan psibopatologie deci siaceloreu Implicajiimedico-legale ,sianume: 1, ,Starea patologicd apare intotdeauna ca o urmare traumeipsibice® weaga evolujie a bolii este legaté de existenja traumei psihice si de aceea, pe masura ce bolnavul se indepdrteaza in timp, fiind scos din medi! Jn aceste condifi, productia psihotica reflecta in mod dominant elementele psihopatologice legate de continutul constelatiei obiective traumatizante care a determinat in principal reaciia psihologicd.
Pe baza acestor criteri, Jaspers face exerciții pentru prevenirea miopiei inte reacia psihogena si nofiumea de puseu sau faz psiboticd.
Prineipiul deseriptiv, care euprinde deserierea trarilor psibice subjective constiente fenomenologia in sens restrins sia datelor psihice obiective, adicd a performanfclor psiice de judecati, mnezice, de atentic, de oricntare etca datclor obiective ce au semnificatie comportament, conceptic despre lume etc.
Metoda comprehensiva este destinata prin exeelenfa exploririi fenomenelor pur subiective, caracterizate prin unicitateaistoriei personale, fic ea si patologica, cum este in cazul de fat. Modalitatea principal prin care accasta ccunoastereserealizeaza, pebazainfelegeri empatice, esto aceea a procesului de internalizare.
Karl Jaspers () – fişă bio-bibliografică « Zwischen uns sei Wahrheit!
Astfel, demersul explicativ scoate in eviden{a acele cauze care produc in locuri diferite, dar in aceleasi conditii, acelasi tip de fenomen. Autorul metodei sublinia 8, pnd la acea dati, erau evidentiate mai mult relajile cauzale inte diferite fenomene aparjindnd substratului material al unor bolt psihice, mult mai putin ins fiind elucidate relaiile dintre fenomencle psihopatologice.
Pentru ci in timp ce filosofia lui Heidegger este o Daseinsanalyse, 0 analiza a formelor de existen{a, care in orizontul ,ontologiei fundamentale dezvaluie constituyia de fiinjd.
Filosofia ajunge insd a formula un alt tip de interogatie: ce este fina? Tot coca ce-mi devine obicct se desprinde din sfera cuprinzatorului, cum tot de aici mi desprind ieuce subiect. Obiectul esto finta determinata pentru eul cogitatv.
Din aceasta perspectiva, orice demers strctral-generativ este supus unei ,precaritii® pe plan ontologie Taspers ii conduce acest tip de reflectie pnd la limite ei mat init penta a explora situate in ume subicctului ginditor, apoi pentru s injslege care este prezenfa sa printre ceilalti oameni si, in fart, pentra a Alescoperi posibila sa libertate in fata transcendente.
Dar aceasta totalitate presupusd mu poate si il confind, pentru cd el o gindeste ea subiect. Niciodaté lamea mu Se va putea inchide pent el int-o totaitate Defines finfei, a existonci, a existent concrete-Dasein,a situate a eseculi este dezvoltta in aceasta perspectiva a.
Tipuri istorice de viziune asupra lumii. Tipuri de vizualizări și forme ale lumii
Lumea sfisaté timite subiectul la sine insusi, cdci mumai in relaia lor ou el perspectivele dobindese coerenja grafic careiacuvdntal lume" nueste lipst de sens Subiectul se vede deci reds la sine ca subiec.
Hotiitoraici est ,ul insu ca subiect simu ca obiect al reflectei sau inrospectiei.
Ciffurile nu vorbese despre transcendenya. Die Schizophrenic. Explicatie st njlegere in clinică oftalmologică la Domodedovskaya antropologice. In Dragomirescu VT. Introducere te medicina legal antrmpologic. Allgemeine Prychopathologe. Bucurst: Ed Politic, Jaspers K. Heimuweh und Verbrechen. Lizareseu Jaspers psihologie viziune despre lume.
Die Klinik, In: Bue 0. Handbuch der Geisesirankdeiten. Phenomenolgie de ta Perception, Pati Gallraré,
