Refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral, Cauzele și mecanismul pierderii câmpurilor vizuale


Ovidiu Băjenaru, Preşedinte Comisia de Neurologie şi Neurologie Pediatrică a Ministerului SănătăţiiAcest ghid general cuprinde 3 ghiduri specifice destinate diferitelor subtipuri majore de accidente vasculare cerebrale şi modului specific de diagnostic şi tratament functie de etapa de evoluţie AVC ischemice şi hemoragice, preventie primara, managementul în timpul AVC acut, preventia secundara s tratamentul de recuperare neurologica după AVC Traducerea a fost realizata de către Conf.

site-ul ernst yuldashev oftalmolog

Cristina Tiu, Dr. Florina Antochi şi Dr. Mihai Vasile. Prin hotărârea cu unanimitate de voturi a Adunarii Generale a Societatii de Neurologie din România din data de 15 maila propunerea facuta de către Comitetul Director al Societatii, s-a hotarat ca prevederile acestui ghid sunt în totalitate valabile pentru diagnosticul şi tratamentul afectiunilor citate şi în România.

Al 2-lea ghid se referă la AVC hemoragice şi are 2 părţi:A. Proiectul textului acestui ghid a fost redactat de un colectiv alcătuit din Prof. Ana Campeanu şi Prof.

Accidentul vascular cerebral - imobiliare-abc.ro

Mihaela Simu; textul final a rezultat în urma dezbaterilor în adunarea generală a Societatii de Neurologie refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral România din data de 15 maia proiectului propus de către Comitetul Director al Societatii.

Forma finala a textului a fost adoptata cu unanimitate de voturi de către Adunarea Generală a Societatii de Neurologie din România la data mai sus mentionata.

Traducerea a fost efectuată de către Dr. Florina Antochi şi Prof.

Un pacient din opt riscă recidiva de accident vascular cerebral, în lipsa unui tratament rapid

Mihaela Simu. La propunerea Comitetului Director al Societatii Române de Neurologie, adunarea generală a Societatii din data de 15 mai refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral hotarat ca prevederile acestui ghid sunt aplicabile şi în tara noastra, motiv pentru care s-a decis aplicarea sa şi în practica medicală din România.

cabinet oftalmologic cluj ore de lucru oftalmolog

Al 3-lea ghid se referă la tratamentul de recuperare şi neuroreabilitare după AVC. Cristian Dinu Popescu, Dr.

AVC ischemic repetat mcb 10. accident vascular cerebral, nespecificat ca hemoragie sau atac de cord

Viorica Mihailovici, Dr. Valentin Bohotin, Dr. Bogdan Ignat, Dr. Alexandrina Rotar, Conf.

  • Pentru a obține o imagine mai completă și a determina natura originii patologiei, CT sau RMN-ul creierului poate fi prescris.
  • Publicatjoi, 30 octombrie Sănătate nu sunt comentarii Scris de Timpolis O persoană din opt care au suferit un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor riscă să dezvolte, în următoarea săptămână, un nou AVC, dacă nu este pus un diagnostic rapid şi nu este administrat imediat tratmentul adecvat.
  • Clinica de oftalmologie la poarta rosie
  • Menu Ce tratăm Scleroza multiplă SMnumită și scleroză în plăci, scleroză diseminată, este o boală inflamatorie în care tecile izolatoare ale celulelor nervoase din creier și măduva spinării sunt deteriorate.
  • În fiecare zi, de 2 ori pe zi, pacientul este spălat, dinții sunt curățați, membranele mucoase sunt spălate și urechile sunt curățate de ori pe săptămână.
  • Accidentul vascular cerebral Accidentul vascular cerebral este o afecţiune a unui anume grup de celule ale creierului, cauzată de intreruperea alimentării cu sânge către creier.
  • Motivul este edemul cerebral.

Aurora Constantinescu, Dr. Doru Baltag; textul final a rezultat în urma dezbaterilor în adunarea generală a Societatii de Neurologie din România din data de 15 maia proiectului propus. Textul integral al acestor ghiduri a fost analizat şi aprobat şi de către experti externi din România, aparţinând altor specialitati decât neurologia din România, care au responsabilităţii în realizarea unor prevederi limitate în situaţii particulare, din aceste ghiduri.

Toţi acesti experti externi au asociat acordului lor şi cate o declaratie prin care arata că nu au nici un fel de interese personale particulare în relaţie cu realizarea acestor ghiduri. Expertii externi care au avizat prezentul ghid sunt:- Prof. Mircea Cinteza - medic primar cardiolog şi medic primar de medicina interna;- Prof.

Stefan Florian - medic primar neurochirurg;- Conf. Delia Cinteza - medic primar medicina de recuperare. Prima actualizare a recomandărilor a fost publicată în [2]. În EUSI a decis ca un grup mai mare de autori să pregătească următoarea actualizare. Membrii grupului de redactare s-au reunit la Heidelberg, Germania pentru 3 zile în decembrie pentru a finaliza noile recomandări. Membrii Comitetului de Redactare au fost împărţiţi în 6 grupuri pentru subiecte diferite. Fiecare grup a fost prezidat de doi colegi, şi a inclus până la încă cinci experţi.

Pentru a evita subiectivismul sau conflictele de interese niciunul dintre preşedinţi nu a fost implicat major în studii clinice sau alte studii discutate în grupul respectiv. În plus, un formular detaliat de declarare a conflictelor de interese se află în dosarul editorului revistei şi este ataşat versiunii electronice a acestui articol.

pierderea vederii centrale îmbunătățirea vederii în conformitate cu metoda liliecilor

Totuşi, datorită numărului mare de autori, declaraţiile detaliate nu se regăsesc în articolul tipărit. Aceste ghiduri acoperă atât accidentul vascular cerebral ischemic cât şi atacurile ischemice tranzitorii AITcare sunt acum considerate ca fiind o singură entitate. Dacă recomandările diferă pentru cele două afecţiuni, se va menţiona în mod explicit; dacă nu, recomandările sunt valabile pentru ambele afecţiuni.

Există sau sunt în pregătire ghiduri separate pentru hemoragia intracerebrală [3] şi hemoragia subarahnoidiană.

refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral nou în oftalmologie

Clasele de evidenţă şi nivelurile de recomandări folosite în aceste ghiduri sunt definite în funcţie de criteriile Federaţiei Europene a Societăţilor Neurologice EFNS Tabelul 1, Tabelul 2. Manuscrisul acoperă adresarea pacienţilor şi managementul în urgenţă, serviciile de unitate neurovasculară, diagnosticul, prevenţia primară şi secundară, tratamentul general al accidentului vascular cerebral, tratamentele specifice incluzând managementul acut, managementul complicaţiilor şi recuperarea.

Modificările ghidurilor antrenate de publicarea de noi date vor fi continuu incluse în versiunea on-line care se găseşte pe website-ul ESO www. Cititorul este sfătuit să utilizeze versiunea on-line în luarea deciziilor importante. Există diferenţe de prevalenţă, incidenţă şi mortalitate între ţările din Estul şi respectiv Vestul Europei.

Aceste diferenţe pot fi refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral prin diferenţele între factorii de risc, în special a hipertensiunii arteriale, ducând la apariţia unor AVC mai severe în ţările din Estul Europei [5].

Între ţările din vestul Europei se observă diferenţe regionale. AVC reprezintă cea mai importantă cauză de morbiditate şi dizabilitate pe termen lung în Europa, iar modificările demografice au dus la o creştere atât a incidenţei cât şi a prevalenţei acestei. AVC reprezintă a doua cauză de apariţie a demenţei şi cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici, precum şi o cauză frecventă de depresie [6, 7].

Mai multe ghiduri şi recomandări cu privire la managementul AVC sau de management al unor aspecte specifice ale AVC-ului au fost publicate în ultimul deceniu [2, ]. Mai recent, declaraţia revizuită de la Helsingborg s-a focalizat asupra standardelor de îngrijire şi asupra nevoilor de cercetare din Europa [19].

Informarea şi educarea publicului:Recomandări:- Programele educaţionale de creştere a capacităţii de identificare şi recunoaştere a AVC de către populaţie sunt recomandate clasa II, nivel B - Programele educaţionale de creştere refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral capacităţii de identificare a AVC efectuate în rândul diferitelor categorii profesionale paramedici şi medici de urgenţă sunt recomandate clasa II, nivel B Conceptul "timpul înseamnă creier" înseamnă că tratamentul AVC -ului trebuie să fie considerat o urgenţă.

De aceea, evitarea întârzierilor trebuie să fie principalul deziderat în faza acută prespitalicească a managementului accidentului vascular cerebral. Aceasta are multiple implicaţii în ceea ce priveşte recunoaşterea semnelor şi simptomelor accidentului vascular cerebral de către pacient, rude sau de către cei prezenţi, natura primului contact medical şi mijloacele de transport la spital.

Dorna Medical - Dorna Medical

Studiile au identificat factori demografici, sociali, culturali, comportamentali şi clinici asociaţi cu o întârziere, prin prelungirea timpului prespitalicesc, factori care vor trebui să reprezinte ţinte ale campaniilor educaţionale [23, 24]. Intervalul de timp scurs de la debutul simptomatologiei până la apelarea serviciilor medicale reprezintă partea predominantă a întârzierii de cauză prespitalicească []. Principalele motive pentru contactarea întârziată sunt reprezentate de lipsa de recunoaştere a simptomelor de AVC, a gradului lor de severitate dar şi un grad de refuz refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral bolii şi speranta că simptomele se vor ameliora.

Acest lucru sugerează că acţiunea de educare a populaţiei în recunoaşterea simptomelor de AVC şi schimbarea atitudinilor faţă de AVC-ul acut, poate reduce timpul scurs de la debutul simptomatologiei şi până la implicarea serviciilor medicale de urgenţă. De cele mai multe ori contactul este realizat de un membru al familiei şi mai rar de pacient []. Astfel, initiativele de informare şi educare trebuie să fie directionate atât asupra pacientilor cu risc crescut de AVC dar şi asupra persoanelor din jurul acestora.

Recunoaşterea AVC-ului depinde atât de factorii demografici şi socio-culturali cât şi de nivelul de cunoştinţe al personalului medical. Cunoaşterea semnelor de alarma pentru AVC variază foarte mult, în funcţie de simptomatologie şi depinde şi de modul de formulare a intrebarilor adică deschise sau cu variante multiple [31, 32].

În multe cazuri primul contact cu aceste servicii medicale de urgenţă se face printr-un membru al familiei sau prin medicul de familie.

  1. Obiectivele generale de tratament in stadiul acut al unui accident vascular cerebral se concentreaza pe ameliorarea functiei cardiovasculare, respiratorii, de deglutitie si de alimentatie, iar apoi medicii au in vedere amelioarea tulburarilor de comunicare, statusul emotional si mental.
  2. Încărcarea pentru vedere
  3. Viziunea lui Bates-Shichko
  4. Adresa de e-mail a destinatarului X Accidentul vascular cerebral AVC reprezinta o infarctizare a creierului in care ischemia sau hemoragia duc la intreruperea functiei.
  5. Biblioteca electronica de oftalmologie gratuit
  6. Hipermetrie la față
  7. Cum ne recuperam dupa un accident vascular cerebral? - Farmacia Ta - Farmacia Ta
  8. Obiective generale in recuperarea dupa accidentul vascular cerebral

Unele studii au arătat că pacienţii cu o bună evidență vizuală a simptomelor de AVC nu ajung mai devreme la spital. Cele mai frecvent utilizate surse de informaţii sunt mass-media [], rudele sau prietenii cu cunoştinte în domeniu, foarte rar apelându-se la surse de informare precum tratatele medicale sau medicii generalisti [].

Sursele de informare apelate variaza cu vârsta; astfel, vârstnicii obţin informaţii din campaniile de sănătate sau de la medicul generalist, în timp ce tinerii preferă informaţiile de la TV []. Studiile intervenţionale au măsurat efectul educaţiei în recunoaşterea simptomelor de AVC. În şase studii intervenţia a fost un program educaţional combinat adresat populaţiei, cadrelor medicale şi paramedicilor, în timp ce în 2 studii aceste programe educaţionale s-au adresat doar populatiei.

Obiective generale in recuperarea dupa accidentul vascular cerebral

Toate studiile au avut un design pre- şi post-AVC. Utilizarea trombolizei a crescut după desfăşurarea refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral educaţional în grupul intervenţional al studiului Temple, dar doar pentru următoarele 6 luni după finalizarea programului [51]. Acest aspect sugereaza faptul că programele educaţionale populaţionale trebuie să fie repetate pentru a menţine o atenţie crescută a populaţiei asupra AVC-ului.

Programele educaţionale trebuie să vizeze atât paramedicii cât şi personalul din departamentul de urgenţă, astfel încât să îmbunătăţească identificarea şi să grăbească transferul către spital [53]. Programele destinate paramedicilor cresc cunoştinţele despre AVC, deprinderile clinice şi capacitatea de comunicare şi scad întârzierile de cauze prespitaliceşti [54]. Programele de educaţie privind noţiunile de bază în AV destinate studenţilor la medicină din primul an de facultate au fost asociate cu un grad crescut de reţinere a cunoştinţelor [55].

Valoarea educaţională a programelor postuniversitare este una general recunoscută, dar programele de educaţie destinate specialiştilor în AVC sunt extrem de heterogene în ţările europene. Cu scopul de a compensa această heterogenitate şi de a creşte numărul de specialişti în îngrijirea AVC, unele ţări precum Marea Britanie şi Franţa au dezvoltat şi implementat o curiculă naţională.

TERAPIA PENTRU RECUPERARE DUPA ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

Alte ţări au optat doar pentru o educare în cadrul pregătirii generale în specialitate. În practică se cunoaşte că majoritatea pacienţilor cu AVC ischemic nu primesc tratament cu activator recombinat de plasminogen tisular rtPA deoarece nu ajung în timp util la spital [22, 36 ,57 ,58]. Îngrijirea în urgenţă a pacienţilor cu AVC acut depinde de funcţionarea unui lanţ alcătuit din 4 paşi:- Recunoaşterea rapidă şi reacţionarea rapidă în faţa semnelor de AVC sau AIT- Apelarea imediată şi preluarea prioritară la nivelul serviciilor medicale de urgenţă- Transportul prioritar şi anunţarea în prealabil a spitalului ce va primi pacientul- Triajul clinic imediat la camera de gardă, evaluarea clinica, de laborator şi imagistică, diagnosticul corect şi tratamentul adecvat la spitalul primitorAtunci când pacientul are nişte simptome ce refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral AVC, pacientul sau familia acestuia trebuie să anunţe serviciul medical de urgenţă care trebuie să aibă un algoritm refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral validat pentru diagnosticul de AVC prin intermediul întrebărilor din interviul telefonic [33, 59].

Accidentul vascular cerebral, o urgenta medicala

Dispecerii şi paramedicii trebuie să fie capabili să pună diagnosticul de AVC apelând la instrumente simple precum testul Face-Arm-Speech [60]. Ei trebuie să identifice şi să ofere ajutor adecvat pacienţilor ce necesită îngrijiri de urgenţă, deoarece pot să apară complicaţii precoce sau comorbidităţi precum alterarea stării de conştienţă, convulsii, vărsături sau instabilitate hemodinamică.

Pacienţii cu suspiciune de AVC trebuie să fie transportaţi fără întârziere la cel mai apropiat centru medical cu unitate de urgenţe neurovasculare, capabil să ofere tratamentul de urgenţă.

Pacienţii cu debut al simptomelor de mai puţin de 3 ore trebuie să aibă prioritate în evaluare şi transport [20]. În fiecare comunitate trebuie să se organizeze o reţea de unităţi de urgenţe neurovasculare sau, atunci când acestea nu sunt disponibile, o reţea de centre medicale care să ofere îngrijiri pacienţilor cu AVC acut. Aceste reţele trebuie să fie cunoscute atât de populaţie cât şi de sistemele de transport medical şi de specialiştii din domeniul sanitar [61, 62]. Dacă un medic refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral un telefon sau consultă un pacient cu suspiciune de AVC, trebuie să asigure un transport preferabil prin sistemul medical de urgenţă către cel mai apropiat spital cu unitate de urgenţe neurovasculare, ce oferă îngrijiri specifice şi tratament precoce.

  • Când se stabilește un diagnostic al cancerului pulmonar, complicațiile pot fi metastazele - răspândirea celulelor anormale, mai întâi la cele mai apropiate organe și apoi cele îndepărtate, cu.
  • Caracteristici ale oftalmologiei legate de vârstă
  • Noutati Terapia de recuperare, un imperativ după accidentul vascular cerebral În neurologie, pe primul loc în ceea ce privește frecvența se clasează accidentele vasculare cerebrale AVCde unde și stringenta importanță a prevenirii lor.
  • Oftalmolog în Bender
  • Pro și contra corecției vederii cu laser
  • Tatuajul ochilor afectează vederea

Dispeceratul trebuie să informeze unitatea medicală şi să descrie statusul clinic al pacientului. Membrii familiei sau cunoscuţii pacientului care pot să descrie debutul simptomatologiei sau antecedentele medicale ale pacientului trebuie refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral însoţească pacientul. Puţine studii intervenţionale au refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral impactul scăderii timpului scurs de la debutul simptomatologiei până la sosirea la spital şi accesibilitatea la tratament rapid pentru o proporţie mare de pacienţi.

Marea majoritate a acestor studii au avut un design pre şi post intervenţional, dar niciunul nu a fost în orb sau randomizat referitor la intervenţie sau la evaluarea prognosticului şi nici nu au avut grup de control [23, 53]. Tipurile de intervenţii au inclus programe educaţionale şi programe de deprinderi practice, transfer aerian, telemedicină şi reorganizarea protocoalelor pre şi intraspitaliceşti pentru pacienţii cu AVC acut.

Prezentarea directă la departamentul de urgenţă prin intermediul ambulanţei sau al serviciilor medicale de urgenţă reprezintă cel mai rapid mod de adresare [28, 53, ]. Transportul aerian cu elicopterul poate să reducă timpul scurs între trimitere şi sosirea la spital [66, 67] şi promovează accesul la tromboliză în zonele rurale sau fără acces [68]. În ariile mixte urban-rural rutele aeriene şi terestre pot fi comparate cu ajutorul unor reguli simple [69]. Nici un studiu nu a comparat modul de transport aerian sau terestru pentru pacienţii cu AVC acut.

Într-un studiu, predominant la pacienţi cu traumatisme, transportul terestru a fost mai rapid pentru distanţe mai mici de 16 km refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral spital iar transportul aerian, cu dezavantajul unui dispecerat mai dificil, a fost mai rapid în cazul distanţelor mai lungi de 72 km [70]. Un studiu economic a arătat că transferul aerian al pacienţilor cu suspiciune de AVC ischemic în vederea efectuării unei eventuale trombolize, este cost-eficient [71].

Calitatea tratamentului, frecvenţa complicaţiilor şi prognosticul pe termen scurt şi lung sunt similare pentru pacienţii trataţi cu rtPA prin intermediul unei consultaţii cu ajutorul telemedicinei la nivelul spitalelor locale cu cei trataţi în spitale universitare []. Activarea unui cod de AVC ca o infrastructură specială cu apelarea imediată a neurologului specialist din unitatea de urgenţe neurovasculare şi transferul prioritar al pacientului către acest centru s-a dovedit a fi o metodă eficientă de creştere a ponderii pacienţilor trombolizaţi şi de asemenea de scurtare a întârzierii de cauze prespitaliceşti [82, 83].

Această observaţie subliniază nevoia unui transfer rapid al pacientului cu AIT în vederea evaluării de specialitate şi iniţierii tratamentului.

Cauze de întârziere intraspitalicească sunt:- Nerecunoaşterea AVC -ului ca o urgenţă- Transport intraspitalicesc ineficient- Intârzieri ale evaluării medicale- Evaluare imagistică tardivă- Nesiguranţă în ceea ce priveşte administrarea tromboliticului [20, 21, 24]Protocoalele de îngrijire pot permite o organizare mai eficientăchiar dacă o metaanaliză [87] nu a evidenţiat un efect benefic al implementării lor în practica de rutină.

Aceste protocoale pot să reducă timpul petrecut de pacient de la prezentare până la departamentul medical şi la imagistică [88, 89], cât şi până la efectuarea trombolizei, şi atunci când e cazul, timpul scurs până la efectuarea angiografiei. Îngrijirea accidentului vascular acut trebuie să integreze şi serviciile medicale de urgenţă, personalul de la camera de gardă şi specialiştii din unităţile de urgenţe neurovasculare.

Comunicarea şi colaborarea între personalul din serviciile medicale de urgenţă, departamentul de urgenţă şi radiologi, personalul din laborator şi neurologi este importantă în asigurarea efectuării unui tratament foarte prompt []. Integrarea organizatorică a serviciului medical de urgenţă şi a celui din departamentul de urgenţă a dus la creşterea utilizării trombolizei [93].

În spitalele în care pacienţii nu sunt direct internaţi în unităţile de urgenţe neurovasculare trebuie introdus un sistem care refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral permită departamentului de urgenţă prenotificarea echipei din unitatea de urgenţe neurovasculare cât mai curând posibil. Informarea periodică a personalului din departamentul de urgenţă şi a personalului din unitatea de urgenţe neurovasculare pe toată durata transportului duce la o reducere a întârzierilor de cauze intraspitaliceşti [82, ], la creşterea utilizării trombolizei [93, 94], la scăderea duratei de spitalizare [96] şi la scăderea mortalităţii intraspitaliceşti [93].

Utilizarea unui instrument de recunoaştere a AVC-ului cu o acurateţe diagnostică crescută este necesară pentru un triaj rapid [97]; unele afecţiuni care mimeaza AVC-ul acut, precum migrena şi convulsiile pot reprezenta o problemă [98, 99].

Un neurolog sau un specialist în îngrijirea AVC-ului acut trebuie să fie implicaţi în îngrijirea pacienţilor cu AVC acut refacerea câmpurilor vizuale după un accident vascular cerebral trebuie să fie disponibili în departamentul de urgenţă [99].