Suspiciunea consecințelor și cauzelor unui atac de cord, Statistici. Informații generale

• Mi-am îmbunătățit forumul de vedere
• Biblioteca electronica de oftalmologie gratuit
• Cauzele Hipertensiunii şi Hipotensiunii Arteriale — Volumul sângelui este un indicator direct al tensiunii ygesom.
• Catalog ochelari de vedere
• Corectare miopie copii
• VIDEO Infarctul miocardic. Cand inima cedeaza | Medlife
• Cauzele hipotensiunii hipertensiunii arteriale
• Afiș test de vedere

Febra familială mediteraneană FMF este o boală cu transmitere genetică. Pacienții suferă de crize recurente de febră, însoțite de dureri abdominale sau toracice sau de durere şi tumefiere articulară. Boala afectează în general persoanele din bazinul Mediteranei şi din Orientul Mijlociu, în special evrei mai ales evrei sefarziturci, arabi şi armeni.

Frecvența bolii în populațiile cu risc ridicat este de aproximativ cazuri la de persoane. Este rară în alte grupuri etnice.

Infarct miocardic recurent.

Cu toate acestea, de la descoperirea genei responsabile pentru FMF, boala se diagnostichează mai frecvent, chiar şi în rândul populaţiilor unde este considerată rară, cum ar fi italieni, greci şi americani. La mai mult de jumătate dintre aceşti pacienţi, boala debutează în prima decadă de viaţă.

FMF este o boală genetică. Gena responsabilă se reducerea miopiei de către oameni Suspiciunea consecințelor și cauzelor unui atac de cord și afectează o proteină cu suspiciunea consecințelor și cauzelor unui atac de cord în oprirea naturală a inflamaţiei. Dacă această genă poartă o mutaţie, cum se întâmplă în FMF, reglarea inflamaţiei nu se mai face corespunzător şi pacienţii suferă de atacuri de febră.

Este cel mai des moștenită ca o boală autozomal recesivă, ceea ce înseamnă că părinții -de obicei- nu prezintă simptome ale bolii. Acest tip de transmitere presupune că, pentru a face FMF, o persoană trebuie să aibă mutații pe ambele gene MEFV, una de la mamă şi una de la tată; prin urmare, ambii părinți suspiciunea consecințelor și cauzelor unui atac de cord purtători un purtător are doar o copie mutantă, dar nu boala.

Dacă se face o investigaţie familială, boala va fi detectată, suspiciunea consecințelor și cauzelor unui atac de cord obicei, şi la alţi membri: la un frate, un văr, un unchi, sau altă rudă îndepărtată.

Infarctul miocardic Interviu cu Dr Dragos Lupu, medic specialist cardiolog

La un număr mic de pacienți, una sau chiar ambele copii ale genei par a fi normale. Boala poate fi prevenită? Copilul dumneavoastră prezintă boala, deoarece poartă gene mutante care cauzează FMF. Nu, FMF nu este o boală contagioasă.

Principalele simptome ale bolii sunt febra recurentă însoțită de dureri abdominale, toracice sau articulare. De obicei, copiii se plâng de un anumit tip de atac, cum ar fi dureri abdominale recurente și febră. Cu toate acestea, unii pacienți prezintă diferite tipuri de atacuri, pe rând sau în combinație.

Aceste atacuri sunt auto-limitate ceea ce înseamnă că dispar fără tratament şi durează zile. Pacienţii îşi revin complet la finalul unui atac şi sunt complet asimptomatici între episoadele acute. Unele atacuri pot fi atât de dureroase, încât pacientul sau familia solicită ajutor medical. Atacurile abdominale severe pot mima o apendicită acută, şi de aceea unii pacienţi pot suferi intervenţii chirurgicale inutile, precum apendicectomia.

Dimpotrivă, alte atacuri sunt foarte uşoare, putând fi confundate cu o indigestie. Din aceste motive este greu ca aceşti pacienţi să fie diagnosticaţi cu FMF. În timpul durerii abdominale, copilul este de obicei constipat, dar pe măsură ce durerea dispare, apare scaunul moale.

Patologii - descrieri

Copilul poate avea febră foarte înaltă în timpul unor atacuri şi creşteri uşoare ale temperaturii în altele. Durerea toracică afectează de obicei doar o parte a pieptului, dar poate fi atât de severă, încât pacientul nu poate respira normal.

Această simptomatologie dispare în câteva zile. De obicei, doar o singură articulaţie este afectată în cursul unui atac monoartrită. Cel mai frecvent se localizează la o gleznă sau la un genunchi.

1. Măcelul din Hanau şi culisele lui ideologice | Global | DW |
2. Antrenament de vedere periferic
3. Solicitare Programare Atacul de Cord — Simptome, factori de risc si metode de diagnostic Sunteţi aici :    affidea.

Articulaţia poate fi atât de umflată şi dureroasă, încât copilul nu poate merge. În aproximativ o treime din cazuri, apare şi o erupţie roşietică deasupra articulaţiei afectate. Atacurile articulare pot dura ceva mai mult decât alte forme de atacuri și pot dura de la patru zile la două săptămâni până la dispariția completă a durerii.

La unii copii, singura manifestare a bolii este durerea şi tumefierea articulară recurentă, care poate fi greşit diagnosticată ca reumatism articular acut sau artrită idiopatică juvenilă. Unii copii se plâng şi de dureri de picioare. Printre tipurile mai rare de atacuri se numără şi cele de pericardită recurentă inflamaţia stratului exterior al inimiimiozită inflamaţie muscularămeningită inflamaţia membranei care înveleşte creierul şi măduva spinării şi periorhită inflamaţie a țesutului din jurul testiculului.

Unele boli caracterizate prin inflamaţia vaselor de sânge vasculite sunt mai frecvente printre copiii cu FMF; este cazul purpurei Henoch-Schönlein sau al poliarteritei nodoase. Cea mai severă complicaţie a FMF, la cazurile netratate, este dezvoltarea amiloidozei.

Măcelul din Hanau şi culisele lui ideologice

Amiloidul este o proteină specială care se depune în anumite organe, precum rinichii, intestinul, pielea şi inima, şi cauzează pierderea progresivă a funcţiei organelor afectate, în special a rinichilor. Aceasta nu este specifică pentru FMF și poate complica alte boli inflamatorii cronice, care nu sunt tratate în mod corespunzător. Prezența de proteine în urină poate fi un indiciu pentru diagnostic. Identificarea de amiloid în intestin sau rinichi va confirma diagnosticul.

Copiii care primesc o doză adecvată de colchicină vezi capitolul suspiciunea consecințelor și cauzelor unui atac de cord terapiei medicamentoase sunt protejaţi de riscul dezvoltării acestei complicaţii ameninţătoare de viaţă.

Boala nu se manifestă la fel la toţi copiii. În plus, tipul, durata și severitatea atacurilor pot fi diferite de fiecare dată, chiar și la același copil.

Etape de dezvoltare și forme clinice tipice

Cu toate acestea, unele caracteristici ale bolii, cum ar fi artrita inflamația articulațiilor și miozita, sunt mai frecvente în copilărie. Frecvența atacurilor de obicei scade odată cu înaintarea în vârstă. Periorhita este detectată mai frecvent la băieți decât la bărbații adulți. Riscul amiloidozei este mai mare la pacienţii care au prezentat debut precoce şi care nu au urmat tratament.

În general, abordarea este următoarea: Suspiciunea clinică: diagnosticul de FMF trebuie suspectat numai după ce copilul a suferit cel puţin trei atacuri. Trebuie realizat un istoric detaliat al descendenţei etnice, precum şi identificarea unor rude cu simptome similare sau cu insuficienţă renală. Părinții vor fi rugaţi să ofere o descriere detaliată a atacurilor anterioare. Urmărirea în evoluţie: Un copil cu suspiciune de FMF trebuie monitorizat cu atenție înainte de a formula diagnosticul final.

În această perioadă de monitorizare, dacă este posibil, pacientul trebuie observat în timpul unui atac, efectuându-se un examen clinic şi determinând testele inflamatorii sanguine.

Atacul de Cord – Simptome, factori de risc si metode de diagnostic

În general, aceste teste devin pozitive în timpul unui atac și revin la normal sau aproape de normal după ce atacul dispare. Există şi câteva criterii de clasificare elaborate pentru a ajuta la recunoaşterea FMF. Din diferite motive, examinarea copilului în timpul unui atac nu este întotdeauna posibilă. Prin urmare, părinții sunt rugați să păstreze un jurnal și să descrie ceea ce se întâmplă.

Infarctul miocardic

De asemenea, se poate recurge la un laborator local pentru analizele de sânge. Răspunsul la tratamentul cu colchicină: copiilor cu modificări clinice și de laborator care sunt suspectați de FMF vor primi colchicină pentru aproximativ 6 luni, simptomele fiind apoi reevaluate.

Dacă pacientul suferă într-adevăr de FMF, atacurile vor dispare sau se vor diminua ca frecvenţă, severitate și durată. Doar după parcurgerea acestor etape, pacientul poate fi diagnosticat cu FMF şi i se va prescrie colchicină pentru toată viaţa. Deoarece FMF afectează diferite sisteme din organism, mai mulţi specialişti vor fi implicaţi în diagnosticul şi tratamentul bolii.

Aceștia includ medici pediatri, reumatologi sau reumatologi pediatri, nefrologi specialiști în boli renale și gastroenterologi pentru sistemul digestiv. Analiza genetică: în ultimii ani a devenit posibilă analiza genetică a acestor pacienţi, pentru evidenţierea mutaţiilor genei responsabile de dezvoltarea FMF. Diagnosticul clinic de FMF este confirmat dacă pacientul poartă 2 mutații, una de la fiecare părinte.