Cum să restabiliți prelegeri de viziune, Ședință de iarnă în universități. Ce este o sesiune universitară?

• Vederea unui copil la 2 luni
• CEEOL - Book Detail
• Ajutați cu hipermetrie legată de vârstă

Consideraţii preliminare Didactica limbii şi literaturii române1 este o disciplină înscrisă în sfera didacticilor specifice, domenii dinamice, orientate deopotrivă teoretic şi practic. Conturul didacticilor specifice denumite şi metodici, didactici ale disciplinelor sau specialităţii poate fi trasat din două unghiuri diferite.

Zona de convergenţă o constituie aşezarea, în centrul acestor discipline, a trei elemente de bază, ce pot fi reprezentate sub forma triunghiului structurat de J. O primă perspectivă este centrată asupra raportului profesor-elev şi, deci, asupra procesului de predare-învăţare.

Viziunea diminuează rolul jucat de cunoştinţe în configurarea parcursului pedagogic şi consideră didacticile speciale drept aplicaţii, la nivelul materiilor de studiu, ale didacticii generale.

Conform acestei viziuni, învăţarea unei discipline este dictată prioritar de logica ei internă, de textura ei conceptuală şi de procesele cognitive care au întemeiat-o ca ştiinţă şi în funcţie de care continuă să se dezvolte. Diferenţele de viziune pot fi reduse prin instituirea unei perspective ce urmăreşte constant deschiderea şi nuanţarea ariei conceptuale a didacticilor specifice: o perspectivă orientată spre toate componentele triunghiului didactic şi, în consecinţă, spre toate disciplinele de referinţă.

La rândul său, primul domeniu cuprinde discipline precum lingvistica generală, gramatica limbii române, pragmatica lingvistică cum să restabiliți prelegeri de viziune, pe de o parte, şi istoria literaturii, teoria literaturii şi teoriile interpretării, pe de altă parte. Cel de-al doilea domeniu include, în zona ştiinţelor educaţiei, filosofia educaţiei, sociologia educaţiei şi didactica generală, iar în cea a psihologiei, diferenţiază arii focalizate asupra dezvoltării cogniţiei şi limbajului, asupra învăţării, motivaţiei etc.

Subliniez, în primul rând, faptul că, în didactica limbii române, reflecţia a fost şi este determinată prioritar de natura fenomenelor propuse spre studiu: fenomenul lingvistic şi cel literar. Specificul lor a impus nu numai selectarea şi adaptarea algoritmilor propuşi de pedagogie, ci şi conturarea unor parcursuri şi metode specifice; mă refer la analiza de text şi la modelele ei variate, la analiza lingvistică sau la o serie de tehnici specifice comprehensiunii sau comunicării ex.

Subliniez, în al doilea rând, faptul că schimbările survenite în cadrul disciplinei au fost şi sunt provocate, în mod semnificativ, de modificările de paradigmă din cum să restabiliți prelegeri de viziune literaturii ex. Afirmaţiile de mai sus nu urmăresc să pună în umbră aportul psihologiei şi al ştiinţelor educaţiei, arii disciplinare ce informează şi articulează viziunea asupra procesului de predare-învăţare; şi asta cu atât mai mult cu cât, la ora actuală, redimensionarea didacticii materiei nu se poate petrece fără preluarea tezelor pedagogiei constructiviste şi ale teoriilor cognitive.

Sublinierile mele au însă rostul de a evidenţia rolul prioritar al continuturilor în abordarea proceselor predării-învăţării şi de a infirma opinia conform căreia didactica maternei nu este decât o didactică generală aplicată.

Pornind de la aceste precizări, conturez statutul disciplinei ca disciplină de frontieră aşezată în zona de intersecţie a ştiinţelor limbii şi literaturii cu ştiinţele educaţiei şi psihologia educaţionalădisciplină orientată deopotrivă teoretic şi practic.

Toate aceste analize oferă datele fundamentale ce informează palierele practice ale disciplinei sau, mantre pentru îmbunătățirea vederii exact, proiectarea demersurilor didactice şi actualizarea lor în clasă; mă refer la configurarea unor situaţii şi secvenţe de învăţare, la formalizarea strategiilor şi metodelor de predare şi evaluare, la structurarea unor posibilităţi de realizare a progresiei secvenţelor de învăţare, la elaborarea de materiale didactice etc.

Statutul de disciplină de graniţă şi prezenţa celor două paliere - teoretic şi practic - impun exigenţele dinamismului şi plasticităţii. Orientată astfel, disciplina are capacitatea de a configura reţele conceptuale suple şi demersuri adecvate contextelor de învăţare şi nivelului de dezvoltare al elevilor.

Problematica didacticii limbii şi literaturii poate fi circumscrisă prin următoarele întrebări. Prima întrebare - de ce se predă disciplina care sunt scopurile studiului, ce obiective sunt vizate? Acestea sunt: ce se predă ce conţinuturi sunt selectate?

Cum să restabiliți viziunea școlară

Specificul disciplinei Majoritatea trăsăturilor enumerate mai sus pot fi extinse şi asupra altor didactici speciale; mă refer la statutul de disciplină de graniţă, la coexistenţa direcţiilor teoretice şi practice sau la imperativele plasticităţii şi dinamismului.

Există însă şi atribute ce conferă specificitate studiului limbii şi literaturii române şi asupra lor voi stărui în continuare. Domenii de referinţă şi perspective integratoare O primă caracteristică o constituie diversitatea domeniilor ce formează disciplina.

Spre deosebire de alte materii de studiu, focalizate asupra unor zone de cunoaştere bine conturate şi omogene ex.

Ancorarea diferită a conţinuturilor şi capacităţilor conferă acestei matern şcolare un caracter heterogen, vizibil în multitudinea reţelelor conceptuale şi în diversitatea activităţilor de învăţare.

Provenienţa diversă a cunoştinţelor limbă şi literatură şi orientarea diferită a abilităţilor comprehensiune şi producere de mesaj scris şi oral impun conturarea unor subdomenii ale didacticii şi proiectarea unor tipuri distincte de activităţi. Dar asupra acestor aspecte voi reveni.

Ceea ce doresc să subliniez acum este faptul că rolul didacticii nu se restrânge cum să restabiliți prelegeri de viziune la crearea unor strategii adecvate categoriilor de cunoştinţe ce compun disciplina. Rolul ei este şi acela de a contura perspective supraordonate, menite să orchestreze ariile cunoaşterii şi procesele educative, să reducă din divergenţele şi tensiunile inerente acestui domeniu complex şi heterogen.

Iată două exemple: primul se referă la textura disciplinei în deceniile premergătoare reformei, cel de-al doilea, la orientarea actuală. Imaginile pe care le conturez aici sunt reductive; îmi asum, însă, riscul simplificării din dorinţa de a evidenţia prezenţa modelelor de coerenţă în structurarea parcursului didactic.

Ideea de regulă, de canon, de reprezentativ era deci înscrisă în tiparul configurativ al disciplinei. Prezenţa acestei viziuni supraordonate a condus, în domeniul studiului literaturii, la impunerea perspectivei istorice şi a modelelor de analiză tematică şi structurală, iar cum să restabiliți prelegeri de viziune domeniul studiului limbii, la o abordare de tip structural, ce viza cunoaşterea teoretică a sistemului limbii.

Pornind de la aceste date, s-a conturat un demers didactic transmisiv, în care rolul predominant era al profesorului, iar accentul cădea pe materia de studiu. Modelate în acest cadru, strategiile de predare-învăţare s-au definit printr-un caracter preponderent directiv şi analitic.

Spre deosebire de etapa precedentă, reforma actuală mută accentul de pe asimilarea de cunoştinţe de limbă şi literaturăpe formarea de competenţe competenţa de comunicare şi competenţa culturală. Domeniile vizate sunt limba, înţeleasă ca instrument de comunicare, şi literatura, situată de noile programe sub semnul unei viziuni extensive.

Lista de beta-blocante și utilizarea lor

Formarea de competenţe presupune aşezarea elevului în centrul activităţii didactice şi ancorarea procesului de predare-învăţare în domenii de referinţă noi. Mă gândesc, în primul rând, la pragmatica lingvistică disciplină ce studiază utilizarea limbajului şi nu a sistemului lingvistic în sinela teoriile receptării orientare ce conturează procesele de constituire a sensului în actul lecturii şi interpretării şi la cognitivism direcţie a psihologiei centrată asupra proceselor mentale implicate în tratarea discursului.

Dintre cele deja formulate, menţionez: strategiile învăţării explicite şi categoria activităţilor globale de comunicare ex. Această afirmaţie are în vedere două aspecte. Primul se referă la contextele diferite în care are loc învăţarea: mediul şcolar şi mediul extraşcolar; cel de-al doilea vizează modul în care se cizelează competenţele lingvistice în mediul şcolar.

Spre deosebire de alte discipline, studiate aproape exclusiv în şcoală ex. La intrarea în şcoală, elevul are o competenţă lingvistică iniţială, ce urmează a fi dezvoltată prin orele de limbă română, competenţă pusă în act atât la celelalte materii de studiu, cât şi cum să restabiliți prelegeri de viziune mediul extraşcolar.

Dar, indiferent de viziunea asupra limbii, caracterul sintetic rămâne o constantă a învăţării maternei, prezentă, însă, în economia disciplinei, în proporţii diferite.

Un prim tip de scenariu didactic vizează limba ca obiect de studiu în sine. El urmăreşte dezvoltarea competenţei de comunicare indirect, prin construcţia cum să restabiliți prelegeri de viziune eşafodaj de cunoştinţe metalingvistice, considerat condiţie sine qua non a unei exprimări corecte, clare şi nuanţate. Acest model a dominat învăţământul cum să restabiliți prelegeri de viziune până la reforma actuală.

Specificul său consta în: a prezenţa unor secvenţe analitice cum să restabiliți prelegeri de viziune, ce abordau succesiv problematica lexicului, morfologiei şi sintaxei şi b reluarea parcursurilor în cum să restabiliți prelegeri de viziune diferite, conform modelului concentric.

1. Exerciții pentru coloanei vertebrale de Norbekov Deci, este timpul să începem să practicăm.
2. Dezvoltare de sine Ședință de iarnă în universități.

Dar traseele analitice şi cumulative nu constituiau singurul palier al învăţării limbii. Un parcurs asemănător putea fi observat şi în cazul literaturii, gândită, de aceleaşi programe, ca obiect de studiu în sine. Centrate evident pe dezvoltarea competenţei de comunicare, programele nu exclud formarea de cunoştinţe metalingvistice.

Motivaţia asimilării lor este însă reformulată: cunoştinţele de lexic, fonetică, morfologie şi sintaxă ţintesc explicit cizelarea capacităţilor de exprimare. Influenţele asupra scenariului didactic sunt semnificative şi ele vizează integrarea momentelor de învăţare analitică în secvenţe sintetice ample. Aspectele urmărite prioritar sunt corelarea cunoştinţelor despre limbă cu activităţile de comunicare globală şi realizarea progresiei la nivelul celor două niveluri ale învăţării.

Dacă la nivelul asimilării de cunoştinţe se perpetuează tiparul tradiţional al organizării concentrice, la nivelul practicării limbii, pedagogia funcţională propune un model în spirală; el constă cum cum să restabiliți prelegeri de viziune restabiliți prelegeri de viziune reinvestirea cunoştinţelor de limbă şi a experienţelor lingvistice anterioare în experienţe noi şi, în consecinţă, în dezvoltarea şi cizelarea continuă a capacităţilor de comunicare.

E vorba de asimilarea de cunoştinţe şi de punerea lor în practică prin activităţi globale de comunicare. Acest tip de proces defineşte nu numai lecţiile de limbă, ci şi cele de literatură; în cadrul lor, asimilarea noţiunilor de teorie literară slujeşte formarea şi cizelarea strategiilor de lectură şi interpretare, noţiuni şi strategii exersate continuu pe texte diferite.

Pamfil__Structuri_didactice_deschise (1)

Subdomeniile disciplinei Limba şi literatura română este o disciplină şcolară complexă şi dinamică, avand trăsături generate de multitudinea domeniilor de referinţă şi de modificările de paradigmă impuse de instituţia şcolară.

Complexitatea şi dinamismul acestei materii se reflectă în modalităţile diferite de organizare a conţinuturilor, structuri ce pot influenţa, la rândul lor, desenul subdomeniilor didacticii. Acesta este motivul cum să restabiliți prelegeri de viziune care didactica şi-a conturat, de-a lungul timpului, două subdomenii: didactica limbii şi didactica literaturii, şi a modelat, în interiorul lor, strategii şi metode proprii fiecărei arii epistemice: strategii de asimilare a structurilor şi mecanismelor limbii trasee de formare a noţiunilor de limbă şi tehnici de fixare şi aplicare a lor şi strategii specifice aproprierii fenomenului literar tehnici de lectură, povestire sau cum să restabiliți prelegeri de viziune, modalităţi de interpretare etc.

Mai mult decât atât, reflecţia didactică a formalizat, în funcţie de finalităţile fiecărui domeniu, modalităţi distincte de structurare a lecţiilor, de realizare a progresiei şi de evaluare.

Cum îți poți îmbunătăți viziunea refer, în primul rând, la o serie de studii recente, cum să restabiliți prelegeri de viziune şi cum să restabiliți prelegeri de viziune, centrate asupra celor două domenii. Mă refer, de asemenea, la o serie de cărţi de didactica limbii franceze alcool pentru apendicita suspectată engleze, ce delimitează ariile de interes în interiorul celor două domenii-studiul poeziei sau cum să restabiliți prelegeri de viziune prozei, abordarea proceselor de comprehensiune a textului, lectura dialogică, redactarea de text non-literar etc.

Ca orice tipar ce ambiţionează să structureze teritorii heterogene, modelul comunicativ are însă şi limite. Cea mai evidentă, din punctul meu de vedere, constă în reducerea semnificativă a importanţei studiului textului literar, aşezat alături de textele nonliterare şi prezentat, adeseori, ca suport al formării noţiunilor de teorie literară.

Restructurarea conţinuturilor disciplinei din perspectiva capacităţilor de comunicare a determinat, într-o oarecare măsură, redesenarea subdomeniilor didacticii: se vorbeşte astăzi tot mai mult de o didactică a redactării focalizată asupra formării competenţelor de producere de text literar şi non-literar şi de o didactică a oralului ce vizează comprehensiunea şi producerea de discurs oral.

In funcţie de cele trei domenii enunţate mai sus, se vor structura şi capitolele centrale ale acestei cărţi: didactica oralului, didactica redactării şi didactica lecturii. Ele vor fi precedate de secvenţe ce discută finalităţile disciplinei, specificul modelului comunicativ, problematica proiectării strategiilor didactice şi formarea noţiunilor metalingvistice.

Prin modul de structurare a capitolelor şi prin conţinutul lor am dorit cum să restabiliți prelegeri de viziune răspund imperativelor programei şi să deschid disciplina înspre orientările actuale ale studiului maternei. Perspectiva pe care am structurat-o este globală şi urmăreşte să cum să restabiliți prelegeri de viziune problematica predării-învăţării în ansamblul ei.

cataractă când vă puteți implica într-o activitate viguroasă

Perspectiva globală este o necesitate a acestui moment de reformă curriculară, focalizarea discursului asupra unor domenii specifice, aprofundarea şi nuanţarea lui fiind de datoria unor abordări ulterioare.

Principala exigenţă, pe care o cunoaştem cu toţii din experienţa noastră de viaţă, este aceea de a ne simţi ca acasă în torentul impresiilor. Aceasta se întâmplă înainte de toate în învăţarea limbii materne, cum să restabiliți prelegeri de viziune care se construieşte un ansamblu de experienţe tălmăcite lingvistic. Astfel, îndeplinind această primă articulare a lumii, în care continuăm să ne mişcăm fără încetare, limba maternă însăşi câştigă o familiaritate tot mai mare.

Oricine ştie ce înseamnă să ai simţul limbii. Senzaţia aceasta o trăim mereu, de pildă în cazul traducerilor. Ce familiaritate este dezamăgită aici? Ce apropiere este înstrăinată? Asta înseamnă însă: ce familiaritate ne poartă când suntem vorbitori? Ce apropiere ne înconjoară? In mod vădit, nu doar cuvintele şi întorsăturile de fraze specifice limbii noastre ne devin familiare, ci şi ceea ce este spus în cuvinte.

In această privinţă creşterea în sânul unei limbi înseamnă întotdeauna că lumea ne este adusă mai aproape şi ajunge să dureze prin sine într-o ordine spirituală. Această parte intraductibilă a unei limbi cum să restabiliți prelegeri de viziune adevărata ei zestre de la moşi-strămoşi, cum să restabiliți prelegeri de viziune când partea traductibilă este comoara gândirii omeneşti în genere.

Precum într-un sat ne bucurăm toţi de oarecari bunuri, cari sunt ale tuturor şi ale nimănui, uliţi, grădini, pieţe, tot astfel şi în republica limbelor sunt drumuri bătute cari sunt a tuturor — adevărata avere proprie o are însă cineva acasă la sine. Există însă anatomia organelor vederii rosturi acronice ale studiului maternei şi despre ele voi vorbi mai întâi.

Reţin, pentru început, două perspective ce îşi răspund şi se completează dincolo de timp şi de frontiere culturale.

Cum de a restabili corpul după tratamentul cu antibiotice? - Laringită - August

Ele sunt semnate de H. Gadamer şi M. Dar gândul lui Eminescu este important nu numai pentru că luminează miezul de intimitate şi unicitate al limbii; el este important pentru distincţia dintre registrele în care materna spune lumea: un registru universal, pe care îl împarte cu celelalte limbi, şi unul propriu, la care acced doar vorbitorii nativi. Frumoasa şi anacronica metaforă a limbii - sat, cu uliţe şi casă - conţine explicaţia completă a modului în care are loc, prin maternă, articularea primă şi esenţială a cum să restabiliți prelegeri de viziune.

Metafora eminesciană anticipează, avant la lettre, concluziile secolului XX referitoare la teoriile despre raportul limbă maternă - gândire - cultură. Citite prin metafora lui Eminescu, teoriile au extrapolat fie casa, fie uliţele, fie unicul, fie universalul. La început a dominat ipoteza lui E. Sapir şi B. Whorf, ce considera materna purtătoare integrală a unui Weltanschauung, forţă modelatoare a ideii, program şi ghid al activităţii mentale a individului.

Norbekov's Articular Gymnastics: video

Wardhaugh, conform căreia orice limbă naturală oferă vorbitorilor săi un limbaj capabil să descrie orice observaţie asupra lumii, precum şi un metalimbaj menit să permită reflecţia asupra celorlalte limbi. Noi disecăm natura după liniile desenate de limba noastră maternă. Categoriile şi tipurile pe care le izolăm din lumea fenomenală nu le găsim acolo pentru că sar în ochi fiecărui observator, din contră, lumea este prezentă într-un flux caleidoscopic de impresii care trebuie organizat în minţile noastre şi asta înseamnă, în sens larg, organizat de sistemul lingvistic din minţile noastre" t n.

Materna apare astfel drept modalitate fundamentală de înţelegere a lumii; şi această înţelegere poate viza: cum să restabiliți prelegeri de viziune lumea în realitatea ei imediată, b discursurile care o explică, dar şi c instanţele care au produs aceste discursuri şi modul în care au fost produse. De aici şi importanţa aprofundării şi cizelării cunoştinţelor de limbă; ele determină, în mod direct, acurateţea şi complexitatea înţelegerii.

Şi tot de aici, necesitatea exersării, rafinării şi diversificării proceselor de înţelegere; ele determină nu numai performanţa elevilor în toate ariile unde limba este mijloc şi mediu al învăţării; ele permit şi structurarea atitudinilor şi valorilor.

Cum de a restabili corpul după tratamentul cu antibiotice?

Viziunea este nouă şi veche, totodată. Este nouă dacă ne gândim la vehemenţa cu care o serie de studii recente acuză etapele care au idealizat cunoştinţele sau au supralicitat capacităţile.

Interacțiuni medicamentoase Parenteral beta-blocantele sunt contraindicate în asociere până la 2 ore cu blocante lente de canale de calciu verapamil, diltiazem datorită probabilității mari de apariție a diastoliei. Asocierea cu inhibitorii monoaminooxidazei MAO este contraindicată - riscul scăderii pronunțate a tensiunii arteriale persistă timp de 2 săptămâni după întreruperea tratamentului cu MAO. Beta-blocante: mecanism de acțiune, clasificare, cardioselectivitate Citești o serie de articole despre medicamentele antihipertensive antihipertensive. Dacă doriți să obțineți o viziune mai cuprinzătoare asupra subiectului, vă rugăm să începeți încă de la început: o prezentare generală a medicamentelor antihipertensive care acționează asupra sistemului nervos.

A familiariza pe elevi cu materialul concret al limbii [ A-i cum să restabiliți prelegeri de viziune să citească, să vorbească şi să scrie clar, uşor şi corect.

A le dezvolta neîntrerupt simţul limbii, atât receptiv înţelegere adevărată şi pătrundere mai intuitivă a celor citite sau auzite, luare aminte a cuvintelor, expresiunilor şi construcţiilor sintactice particulare limbii româneşticât şi productiv întrebuinţare potrivită şi sigură a vocabularului şi construcţiilor limbiila exprimarea orală şi mai ales în scris a cugetării şi simţirilor proprii. A contribui la dezvoltarea judecăţii şi simţirii elevilor şi în genere a tuturor puterilor lor sufleteşti; a-i face să aibă idei clare, ordine, măsură şi chibzuinţă în cugetare şi în vorbă.

A-i introduce într-o lume de cugetări distinse, a le dezvolta simţul pentru forma frumoasă în vorbire şi în scris şi a le deştepta pricepere, iubire şi respect pentru cultura şi viaţa naţională a poporului nostru".

Dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi-a păstrat statutul de obiectiv pe durata întregului secol. Dincolo de imperativele ideologice sau utilitare, programele au abordat-o constant, din două perspective distincte: 1. Acesta este şi cazul programei actuale. Ea situează problematica înţelegerii la nivelul fiecăreia dintre coordonatele ce o compun: 1.

Redau în continuare obiectivele generale ale studiului maternei în gimnaziu, cu scopul de a sublinia rolul pe care dezvoltarea înţelegerii îl are în noul curriculum.

Primii pași înMoodle 1. Acesta permite extinderea activităților din auditoriu prin rețea prin intermediul tehnologiilor informației și de comunicare. Platforma Moodle este construită din module care oferă diferite posibilități de colaborare, comunicare, învățare mediată electronic e-learning și nu numai.

Pentru realizarea primei dimensiuni - practica raţională şi funcţională a limbii - activitatea didactică urmăreşte ca elevul a să înţeleagă structura şi funcţionarea limbii literare, ca sistem unitar în permanentă devenire şi ca ansamblu al elementelor de construcţie a comunicării; b să-şi activeze cunoştinţele de limbă pentru a percepe şi a realiza fapte de comunicare orală şi scrisă; să redea într-o formă accesibilă, clară şi armonioasă, propriile idei, judecăţi şi opinii.

Structurarea celui de-al doilea palier - formarea unei culturi literare şi a unui univers afectiv şi atitudinal coerent - presupune ca elevul: a să înţeleagă semnificaţia limbii şi literaturii române în conturarea identităţii naţionale şi în integrarea acesteia în contextul culturii universale; b să interiorizeze valorile culturale, naţionale şi universale, vehiculate prin limbă şi literatură, ca premisă a propriei dezvoltări intelectuale, afective şi morale; c să-şi structureze un sistem axiologic coerent, fundament al unei personalităţi autonome şi independente, integrate dinamic în societate; d să-şi dezvolte disponibilităţile de cum să restabiliți prelegeri de viziune a mesajelor orale şi scrise, sensibilitatea, precum şi interesul pentru lectura textelor literare şi non-literare; e să stăpânească modalităţile principale de înţelegere şi interpretare a unor texte literare sau non-literare.

Cum de a restabili vederea la domiciliu?

Ultima dimensiune a programei vizează formarea deprinderilor de muncă intelectuală şi urmăreşte ca elevul: a să-şi însuşească strategii, metode şi tehnici riguroase de studiu şi de activitate independentă; b să-şi structureze o conduită autonomă în selectarea, organizarea şi utilizarea informaţiei; c să-şi activeze şi să-şi dezvolte operaţiile gândirii creative.

Mai mult, obiectivele referitoare la interiorizarea valorilor culturale şi la structurarea unui sistem axiologic presupun extinderea înţelegerii dincolo de conţinuturile stricte ale disciplinei limbă şi literaturăînspre problematica existenţei umane.

Instituită prin obiectivele generale, problematica înţelegerii se destramă aproape complet la nivelul obiectivelor-cadru, al celor de referinţă şi al standardelor de performanţă. Subordonate unei viziuni utilitare hegemonice, ele ţintesc, aproape exclusiv, formarea sectia oftalmologie iasi cizelarea celor patru capacităţi de comunicare capacităţile de receptare a mesajului scris şi oral şi capacităţile de exprimare orală şi scrisă.

Conţinutul lor permite şi, mai mult, pretinde cum să restabiliți prelegeri de viziune unor activităţi ce vizează rezolvarea de probleme şi articularea semnificantă a unor elemente diferite. Structurarea unor asemenea activităţi presupune formularea unor teme de investigaţie şi reflecţie ce permit forme mai înalte de zbor cum să restabiliți prelegeri de viziune simpla comprehensiune a textelor sau a fenomenelor de limbă.

Iată câteva subiecte generice : problematica forţei limbajului, stereotipurile culturale, miracolul vieţii sau dialogul fiinţei umane cu cum să restabiliți prelegeri de viziune problema justiţiei, a libertăţii, raportul dintre trecut şi prezent etc.