Cefalee; agravarea vederii

Cefaleea asociată cu hipertensiune intracraniană este accentuată de decubit și poate trezi pacientul din somn.

Tulburările vizuale tranzitorii apărute la schimbarea poziției pacientului pot sugera o creștere a  presiunii lichidului cefalorahidian. Oricare dintre aceste semne impun o evaluare neurologică imediată.

Cefaleea care apare ca semn evocator în tumori este inițial episodică pentru ca alfit îmbunătățește vederea să progreseze în săptămâni, devenind zilnică cu caracterele hipertensiunii intracraniene stare generală alterată, greață, vărsături. Alte semne și simptome asociate pot fi: tulburări vizuale tranzitorii. Pacienții cu cefalee asociată cu caracteristici ale hipertensiunii intracraniene trebuie evaluați de urgentă de către neurolog.

Cand sunt necesare investigațiile imagistice?

Migrena juvenila

Investigațiile trebuie evitate în principiu dacă nu conduc la o modificare a conduitei, a managementului pacientului sau dacă este improbabil să evidențieze anomalii relevante. Ocazional, individualizat,  neuroimagistica poate fi necesară la anumiți pacienți care prezintă o frică invalidantă de a nu avea o patologie severă.

• Următoarele forme de cefalee necesită o consultație obligatorie a neurologului: Migrenă cu aură vizuală, senzitivă, disfazică, de trunchi cerebral.
• Semne de avertizare pentru cefalee - Când trebuie să consultaţi medicul | Panadol
• Durerile de cap la copii — Ce trebuie sa stie parintii | imobiliare-abc.ro
• Iulia StanMedic specialist Oftalmologie 1.
• Dr. Ana Maria Ghitoiu - O clasificare a durerilor de cap include peste de tipuri | Provita
• Glaucom | imobiliare-abc.ro
• Sănătate July 5, În cazul în care ai mai mult de trei episoade de cefalee pe săptămână este important să consulţi un medic neurolog!

Majoritatea pacienților cu cefalee primară fără examen neurologic modificat nu necesită evaluare neuroimagistică. Neuroimagistica, la pacienții cu cefalee și examen neurologic modificat, este susceptibilă să descopere anomalii semnificative, în special în sensul evidențierii cauzelor cefaleelor secundare.

Migrena juvenila

Investigații suplimentare sunt necesare în cazul în care cefaleea este însoțită de semne de alarmă. Care este tratamentul migrenei?

Tratamentul acut al atacului de migrenă trebuie individualizat cefalee; agravarea vederii fiecare  pacient  în  parte,  ținând cont de frecvența și severitatea atacurilor, de celelalte simptome asosciate, de preferințele  pacientului  precum și de tratamentele aplicate anterior.

Se poate utiliza o abordare terapeutică în trepte, începând cu antalgice și antiemetice și continuând cu administrarea de triptani la nevoie.

Sună la Arcadia

Se pot asocia și antiinflamatoare nesteroidiene ibuprofen, diclofenac, naproxen, acid tolfenamic cefalee; agravarea vederii cazul acceselor rezistente la triptani. Triptanii sunt contraindicați la pacienții cu boală cardiacă ischemică, infarct miocardic în antecedente, spasm coronarian sau hipertensiune necontrolată.

Triptanii trebuie utilizați cu precauție în migrenă hemiplegică. Pacientele cu migrenă acută menstruală pot fi tratate cu acid mefenamic sau cu o combinație de aspirină, paracetamol și cafeină.

O altă abordare a tratamentului migrenei se poate realiza prin adoptarea unei diete corespunzătoare, exercițiul fizic, respectarea orelor de somn, managementul stresului. Ce este vertijul? Vertijul, descris de cefalee; agravarea vederii ca o senzaţie falsă de mişcare în care totul se învârte reprezintă un simptom care poate semnaliza fie o patologie cefalee; agravarea vederii origine periferică ce ține de ureche sau centrală care denotă o afectare a sistemului nervos central.

Procentul creste progresiv pe masura ce varsta creste si atinge un maxim la 44 de ani. Multi pacienti sufera in timp remisie spontana - boala dispare nu mai exista simptome clinice de la sine, fara o explicatie clara. Frecventa medie a atacurilor migrenoase este de 1,5 cefalee; agravarea vederii fiecare luna. Incidenta in functie de sex Se pare ca migrena apare mai devreme la baieti decat la fete.

Dintre cele patru tipuri de ameţeală — vertij, confuzia, presincopa şi dezechilibrul — vertijul este tipul cel mai frecvent pentru care pacienţii solicită asistenţă medicală.

Aproape jumătate din pacienţii care se adresează medicului pentru ameţeală o fac pentru vertij. Care sunt cauzele vertijului?

• Preventie Glaucom Glaucomul este un termen folosit pentru a defini mai multe afectiuni oculare care au ca efect degradarea nervului optic si care, netratate, pot duce la deteriorarea vederii si chiar la pierderea acesteia.
• Corectarea vederii natural
• Viziunea și profesia unui chirurg
• Cefaleea și vertijul | Providența - Policlinică și Spital
• Soluție oftalmică hidratantă cu conservant
• Mariana LUȚA: ”Migrena nu-i o simplă durere de cap”
• Cefaleea: Ce este, cauze, simptome, tratament | imobiliare-abc.ro

Vertijul se clasifică în trei mari categorii: 1. Vertijul periferic, datorat unor tulburări la nivelul sistemului nervos periferic parte a sistemului nervos în afara creierului şi a măduvei spinării. Vertijul central, produs de cefalee; agravarea vederii la nivelul sistemului nervos central parte a sistemului nervos ce include creierul şi măduva spinării.

Vertijul de alte cauze, tulburări ce includ alte sisteme al organismului, medicamente, cauze psihologice etc.

Navigare principală

Vertijul periferic Afecţiunile sistemului nervos periferic produc majoritatea cazurilor de vertij. Cele mai frecvente dintre acestea sunt vertijul paroxistic poziţional benign, nevrita acută vestibulară şi boala Meniere.

Vertijul paroxistic poziţional benign este o afecţiune care determină vertij, ameţeală şi alte simptome datorită acumulării reziduurilor la nivelul urechii interne.

Aceste reziduuri, denumite otoconii sunt formate din mici cristale de carbonat de calciu cefalee; agravarea vederii odată cu mişcările capului, îşi modifică poziţia şi transmit semnale false către creier.

Cefaleea și vertijul

Simptomele vertijului paroxistic benign sunt cefalee; agravarea vederii prin: vertij care apare provocat de o schimbare a poziţiei capului, ridicarea  bruscă din pat sau întoarcerea de pe o parte pe alta. Unii pacienți declară amețeală și nesiguranță se simt ameţiţi când privesc în sus. Boala Meniere este o afecţiune vestibulară ce produce un set de simptome recurente ca urmare a modificărilor stucturilor urechii interne ce controlează circulația corespunzătoare a lichidului endolimfatic.

În stadiul inițial pe parcursul unui episod acut pacientul declară vertij violent, pierderea provizorie  și inconstantă a auzului, senzația de tensiune în urechi, urmate de un episod de oboseală și extenuare.

Durerile de cap la copii — Ce trebuie sa stie parintii 16 Mai Inapoi la articole Durerile de cap ii sperie pe parinti. Ei gandesc simplu. In momentul in care copilul lor le spune ca are o durere de cap, incep sa se gandeasca "Copilul are o tumora pe creier. Insa durerile de cap la copii sunt rareori un semn pentru ceva atat de teribil. Durerile de cap sunt foarte frecvente la copii.

În stadiile tardive ale bolii Meniere simptomele se caracterizează mai degrabă prin modifcări mai pregnante de  pierdere a auzului episoadele de vertij pot fi înlocuite de tulburări de vedere şi echilibru, cum ar fi mersul dificil în întuneric sau o pierdere bruscă a echilibrului. Alte patologii ale urechii interne pot da de asemenea vertij periferic, motiv pentru care trebuie infirmată și o patologie care ține de sfera ORL.

Vertijul periferic poate fi determinat și de alte cauze: medicamente care distrug structurile urechii interne responsabile de menținerea echilibrului.

1. Vedere incetosata seara
2. 10 lucruri pe care nu le știai despre astigmatism | Arcadia Spitale si Centre Medicale
3. Vedere din ce în ce mai în ceață (agravare în timp)
4. Mihaela Beraru Nicolaescu Medic specialist Oftalmologie Glaucomul este o afectiune oculara cronica bilaterala caracterizata prin distrugerea progresiva a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de transmiterea informatiilor de la ochi la creier.
5. Ana Maria Ghitoiu - O clasificare a durerilor de cap include peste de tipuri De ce este important sa stii ce tip de cefalee ai?

Cauzele psihologice de vertij includ tulburări afective cum ar fi depresia, tulburări anxioase, tulburări somatice, de personalitate sau abuz de alcool. Pacienţii cu depresie pot fi trişti, nu se pot bucura de anumite activităţi, se concentrează greu, se motivează cu dificultate, pot să nu doarmă sau sa mănânce normal. Vertijul de cauză centrală Afecţiunile sistemului nervos central au cauze mai puţin frecvente de vertij.

Acestea includ ischemia cerebrovasculară flux sangvin insuficient spre o anumită parte a creieruluitumori,  migrene şi scleroza multiplă boală demielinizantă a sistemului nervos central.

Ce cefalee; agravarea vederii trebuie urmat?

Informații importante gama de medicamente Panadol

Tratamentul cel mai conservator de lungă durată menit să scadă severitatea şi frecvenţa atacurilor include o dietă redusă cefalee; agravarea vederii sodiu şi folosirea diureticelor. Scopul acestui tratament este de a reduce presiunea din urechea internă. Medicamentele folosite în timpul unui atac sunt pentru a reduce vertijul, greaţa şi vărsăturile si tulburările de  echilibru.

Investigatii Un medic va fi, de obicei, capabil sa diagnosticheze un anumit tip de durere de cap printr-o descriere a starii, tipul de durere, precum si momentul si modelul atacurilor. Daca natura durerii de cap pare a fi complexa, pot fi efectuate teste pentru a cefalee; agravarea vederii cauzele mai grave. Cu toate acestea, exista pacienti prezenti in criza cu un nivel scazut de constienta sau cu semne vitale instabile, datorita cauzei principale a durerii de cap.

Vertijul periferic este diferit de cel cauzat de o afecțiune centrală: în cel periferic senzația este de rotație, asociat cu greață și vărsături, în timp ce în cel de origine centrală pacientul prezintă simptome mai importante de vertij, nu poate să își mențină echilibrul sau să meargă. Alte indicii de diagnostic al vertijului pot proveni din istoricul medical al pacientului, incluzând medicaţia, traume sau expunere la toxine.

Unsupported Browser

Vârsta este frecvent asociată cu simptome de vertij la pacienţii în vârstă, în special cei cu diabet sau hipertensiune. Un istoric familial de migrenă sau factori de risc pentru boli cardiovasculare poate fi util cefalee; agravarea vederii diagnostic. Un consult neurologic poate decide dacă se continuă investigațiile imagistice ce țin doar de patologia sistemului nervos de asemenea fiind util un examen ORL care ajută la stabilirea corectă a  unui diagnostic precum și la instituirea corectă a unei terapii corespunzătoare.

Trofin Daniela - Marilena este medic specialist la Policlinica Providența, are program de luni până vineri și poate fi găsită, prin programre prealabilă, la unul dintre numerele de telefon sau prin e-mail la adresa  programari.