Restaurați vederea după tarn

Pub licul din fara RomAneascA, incepAnd dela clasele inalte si luminate in care se recruteazh magistratura, pAnd la trep- tele cele mai injosite si mai degradate ale facAtorilor de rele, cunoaste astazi bine CA antica mânástire Snagovul, asezatà la patru ore distantà de Bucuresti, este hotAritti de condica penala a Wei spre a servi ca loc de inchisoare pentru vi- novatii, ce n'au meritat pedeapsa mai grea a muncei la oc- nele de sare sau la porturile dupà rnalul Dunãrii.

Cititorul nostru s'ar puteh dar astepta a gAsi intr'aceste pagine vre-o disertatiune juridich, economica sau urnanitarà asupra siste- melor penitentiare, ori cel putin o- povestire mai mult sau mai putin romanticA care sh acfucd aminte, sub colori mai vestede si mai palite, I miei Prigioni de Silvio Pellico sau Le dernier jour d'un- restaurați vederea după tarn de Victor Hugo.

Ne grAbim dela'nceput a'nlAturà asemeneh prepusuri si declarAm CA, din cAte vom spune aci despre actuala inchi- soare, foarte putine vor aveA raport la locuitorii ei de acurn. Astfel, la tot pasul, colinda noastrà iscoditoare se opreste, cu o pldcuta i cuvioasd mirare, dinaintea acelor pietoase sau falnice amintiri, care din adancimea secolilor, se 'naltd uriase peste maruntimea noastrd actualä.

imobiliare-abc.ro VOL EDITURA NATIONALA" imobiliare-abc.roI. ul arsalmig - PDF Descargar libre

Dorul nostru s'avantd printre restimpii trecutului, pe cand privirea ni se preumblA prin luncile i pe plaiurile tdrii noastre, mar- ture inch elocuente ale atator intamplari felurite.

Adesea dar, si cat de des se poate, cOutand impresiuni asa de 'nvietoare, pärdsim cetatea i zilnicele-i supOrAri, ca sh cerem dela campii mari, dela rnuntii rdcorosi si dela restaurați vederea după tarn locase ce stau rA- sipite printr'insele, destainpiri din vremi de restriste si de glorie ce au fost i nu mai sunt. Deci, in anul trecut, pe o frumoasd dimineath de vara, apucaiu, färA tAl hotdrit, calea Ploiestilor.

Pentru cel ce are a se conforma la o a doua citatiuue a tribunalului de Pra- hova, sau care vrea sa'si targuiascA land ori cherestea dela munte, inteleg Ca nimic nu poate fi mai folositor, mai comod si chiar mai pläcut deck acea mdiestritä sosea care, din grA- dina dela capul podului Mogosoaiei, se 'ntinde atO 'Ana' la bariera Ploiestilor i care-I duce, drept ca glontul, in trei patru ore, MrA pedica, fh.

Dovada despre adevarul acestei cugetari, am chiar nespusul urit ce m staphneste indata ce träsura incepe a ma legan a. Atunci simtirile ori carui calator ajung a se amorti ; ochii se obosesc din lipsa de restaurați vederea după tarn, urechile se invata a rAsund ca o oftalmolog oftalmolog metrou nou cheryomushki, narile se nabtiesc de pulbere, glasul se un mod eficient de îmbunătățire a vederii in peptul ingreuiat, §i o prostatica aromeala stapane§te toata firea nenorocitului calator!

Atunci, el doarme, el sfordie RamAneti sanatoase, impresiuni vii variate! Pentru somnoros, natura n'are priveli§ti incanta- toare ; suvenirele trecutului rAman mute d'alungul cAii. Cate odata programe oftalmice, cand surugii pornesc intr'unul din acele des- ghinuri fantastice care dati, 'Ana la oarecare punt, o idee despre pornirile furtunoase ale zeului Odin, incurandu'§i ar- mdsarul ager cu nenumarate picioare, atunci numai, somMil e intrerupt cu spaima de mi§carile §ovaite ale trasurei, alu- necand dela o muchie a §oselei la alta, ca o coasr-ascutita intr'un razor de restaurați vederea după tarn.

Aceasta nu era sub niciun cuvant, ce ajută la vedere ce ma preocupà in ziva calAtoriei mele catre Ploie§ti, cAci ticnitii cai§ori vineti ce-mi trageau bri§ca, nu se puteau asemana intru nimic cu zeiescul fugaciü, i singura lor vina era d'a.

Seara, la cluubul nostru, pun chestia Cuza. El a convocat cu de la sine putere un congres la Iasi. Prietenii nostri se declara solidari cu mine. Fractiunea basarabeana se uneste, supt rezerva aprobarii din Chisinau, cu taranistii. Se anunta masuri de stare de asediu, munca prin armats, etc.

Pe cAnd efectele soporifice le oselei, in lupta. Instinctul meu de barbar,cdci astfel multi vor zice, ma impinse a lash indata nevoiasa sosea, i intrai cu inima incinsd de dorul liberer naturi, intr'acea minunata dumbravd.

Alexandru_I._Odobescu_-_Opere_complete._Volumul_3.pdf

Dar care e oare scopul progresului, al civilizatiunii, data nu este de a lash omului independenta cea mai larga in faptele, in gusturile si in cugeMrile sale? Nu este oare mai liber omul când, cu organele 'ce i-a dat Dumnezeu la naSterea sa pentru umblare, el strdbate restaurați vederea după tarn, dupa cum ii trece prin minte, oprindu-se unde vrea, cotind unde-i place, alergand când ,ii abate, odihnindu-se child se simte obosit?

Airebuit insä mai inthi ca el sa renunte in parte la aceasta neathrnare spre a se dà in sarcina unui dobitoc, spre a se pune la dis- pozitiunea lui, incalechndu-1 sau carandu-se dupä un bou ori dupa un 'cal. Negresit se poate zice ca dobitocul, fiind si el o creatura cu viata, având insthicte, gusturi, dorinte i aple- cari ale sale, omul i 1-a luat mai mult ca un tovaras, ca un ajutor.

In adevar, calul care, precum a zis marele Buffon, e cea mai nobilii concuist'd ce omul a fdcut vreodata asupra naturei, pare a lua parte la toate placerile si la toate nevoile sotului sdu omenesc ; ager i cutezator in razboaie, el infrunta, impreuna cu calaretul, toge primejdiile, aprinzandu-se ca el, la zgornotul armelor, la lucoarea impuscaturilor, la fumul prafului, la privirea sangelpi!

Daca omul e impins de o pa- tima amoroasa, daca alearga. ZdrobeVe 'n thine slabele-mi oase- Ce tristu-mi suflet ii tin legat. In fuga mare, te poticneVe De-mi rupe capul aci pe loc; Mergi, zboara colo unde'mi zambe§te Al nesimtirii ve§nic noroc!

Rana aci toate merg destul de bine ; dar cand omul, regele naturei, ajunge increde soarta, unei simple puteri brutale, care nu judecd, nu cugeta, nu snaite, ci merge mereu nainte, zdrobind toate in preajma, fàr5. Si inteadevar, totul in preajma era incantator ; inaltii stetari.

Prin acele locuri mister rioase, scaldate acum de razele amiezei, po§talionul meu inainta pe. Roatele bri§tei tdiau faga§e subtirr pe iarba. Astfel, totul in acea zi era pustiu prin pádure ; abia daca Inthlnii duoi muscali lipoveni din cei ce locuesc un sat invecinat. Dupa barbile lor lungi, dupd cama5ile lor vargate cu ro§u, hiperopia este cuno§teà lesne de ce natiune sunt; dar, dupà päbariile lor tuguiete, puse cam la o parte, dupd caf- tanele lor lungi, aruncate pe umeri, §i dupa.

Si'n adevdr, n'a zis oare bine poetul cAnd, in versuri armonioase, ne spune cI : qViata noastrVi o belie ; Suntem beti, când de amor, Cand d'o dulce melodie, Unii 's beti de avutie, Restaurați vederea după tarn de Viinti lor, Multi de lacrimi §i de dor Alexandru Sihleanu, tovards cu noi de studii in tara §1 'n strdindtate, avea o inteligenta desteaptd, un spirit glurnet restaurați vederea după tarn sarcastic, o imaginatiune aprinsd si o productiune lesnicioasà, care se ascundeau toate subt o aparentd de adancd lenevire, de sburdalnica nepdsare, zugrAvite pe fata-i oachesä si palida, dar find si plactita.

Cand citeste cineva comica descriere ce ne-a dat el despre hoinarii din grddina Cismegiului, cAnd a- te§te strofele lui la Patrie, Veghierea, Strigoiul, mai multe sonete si alte bucäti ale lui, nu poate nimeni tägAdui Ca ta- lentul acelui poet aveà dinainte-i un viitor strAlucit.

Tanarul Al. ODOBESCU poet n'avusese Inca timpul a pretui chinurile s'amaraciunile vietii, si el, in desfatairile unui traiu de placeri inchinA, vi- nului, aceste infocate strofe : «0! Cad n'am pas de viitor! De-mi dä lenes sdrutat, Printre voi cu nepdsare Cad, cand vinul ma imbatA, Trec ca restaurați vederea după tarn prin nori.

De placeri sunt insetat. SA te gust eu tot mai vreau, Sin oricare picAturd Cdte-un vis voiu sd mai beau! In launtru erau gramadite o multime de tinere arenclasoaice gätite i impodobite cu toate fetele curcubeului. Cate erau la numar, Mu, nu pot. Junele campence se duceau' negresit, farä ceremonie, sa petreacd sarbatoarea in vecini ; dar intalnirea unui orasan, pe cand se aflau inteun echipagiu asa de putin prezentabil, le facn sa' se rusineze. Acest joc d'a ascunselea, atatandu-mi curiozitatea, da mai mare pret ochirii strAlucitoare i zAmbetului sfiet ce scdpau uneori printre pedicele rAdicate cAtArilor mele indiscrete.

Surugiul, om cu mare intelepciune, uneori lAsa briscuta tinerelor Cala- toare sd ne apuce inainte, alte ori, i tocmai la hopuri, po- trivea ca sA mergem alAturi ; astfel privirile mele se rAsfAtau cu drag, cAnd pe mAndra pAdure, podoabA a naturei, cand pe gingasele chipuri ale junelor femei, farmec al vietei noastre omenesti. Subt restaurați vederea după tarn dulci impresiuni trAsura mea ajunse intr'un sat clAdit in rAscruce i fAcAnd la dreapta, se afld deodatd dinaintea unei mari intinderi de aph, tArmuita in depArtare, jur imprejur, de pAduri dese si intunecoase.

La mijlocul bAltii intr'o mica insuld, se vedeau zidurile invechite si turlile cres- tate ale vechii Mandstiri Snagovul. Aceia erau rAmAsitele unui vechi pod, care unea odinioarA prundurile ; lain rAzboiul Grecilor rAsculati de Ipsilant, in contra Turcilor, acestia de- terd foc podului, care arse mereu o zi i o noapte, IntinzAnd o coardd de flacdri peste luciul bAltii.

Un convoiu de soldati era in- sArcinat a conduce la inchisoarea Snagovului, o sumd destul de. Cardle incArcate cu vinovati so- sird cdtre searA pe malul lacului, si spre a nu IntArzia prea mult trecerea, imprudentul comandant incArcd podul umblAtor 20 AL. Podul se dki cu restaurați vederea după tarn de la mal ; luntrele ce-I purtau se Idsase 'And la buze in apd ; tálpile trosneau la fie ce mi§- care §i ingrijirea coprinsese căutare de hiperopie toti.

De odatd, pe la mijlocul cAii, o groaznicd scra§niturd se auzi, §i tot podul sfArdmat se cufundä in adâncime cu sarcina-i ingrozitd. Atunci la lucoarea ro§aticd a amurgului serii, se vAzii restaurați vederea după tarn scend din cele mai in- fiordtoare. Arestantii, impiedecati de cdtu§ele grele ce-i legau unii de altii i ii trägeau afund, soldatii ingreuiati, de armele §i de munitiunea lor, se luptau in intunerecul §i in volbura undelor, care de care sd scape, trdgându-se, smucindu-se, cufundându-se §i mai rAu, unii pe altii.

Astfel Dante descrie gintea nenorocità a lene§ilor, luptdndu-se cu cruzime in apele mocirloase ale Stixului qQueste si percotean non pur con mano, Ma con la testa, e col petto, e co piedi.

Tronc,ando si co' denti a brano a brano». Astfel de imagine grozave se formau in inchipuirea mea, pe când un preot ce ma cAlduzise de la sat, imi povested trista imprejurare de lainsotindu-md pe podul um- blAtor, ce-I mânau acum voinice§te patru tigani arestanti cu fetele negre §i incruntate. Träsura o lAsasem la mal, §i plu- tind pe intinsa baltd, in curAnd sosirdm in insula unde se afla MAndstirea. Intrand in curtea principald, ce este in forma unui pAtrat lunguiet §i in dosul Calla se aflä o altd curte destinatd pentru arestanti, privirea mi se tinti indatd asupra bisericii celei mari.

Cladita cu straturi de carArnicla ro§ie ce se alternA maiestre§te cu a§ternuturi de un moloz tapan §i gälbui, care imita destul de bine piatra calcard, ea prezentà d'asupra corni§ei ce e formata de un brau de cdramizi cu unghiuri e§ite §i scobite O invelitoare de §indrild acum putredd, peste care se inalta cloud tude poligonale, a§ezate una in dosul alteia, in sensul lungimii templului.

Mica circonferinta a acestor tude §i ferestrele lor lungi, §i inguste, denunta un period nu de tot primitiv al stilului bizantin ; restaurați vederea după tarn corni§a insa, biserica e decorata, dupa un mod foarte uzitat la orientali in vechime, cu un §ir de glafuri, in forma rotunjita, alaturate unul de altul §i purtand fie care la mijloc, o mica cruce bizantina de stil primitiv, formata de piatra sau restaurați vederea după tarn, cdramizi.

June 12 mins lectură Peste tot prin lume, în orice direcție te-ai uita, poți găsi relicve ale trecutului în siturile istorice, lăsate în urmă de civilizații dispărute. Aceste situri și vestigii, incluse în marea lor parte în Patrimoniul Mondial UNESCO, te vor transporta pe tine și pe tovarășul tău de călătorie în alte timpuri. Vizitează-le pe toate și descoperă legendele trecutului!

Planul §i InMti§area in- terioara a restaurați vederea după tarn dau invederat pe fala o epoca care se resimte de modificarile ce architectura bisericei orientale in- cearcd, prin secolii ai XIII §i urmatori, subt influentele ma- hometane §i venetiane §i chiar, poate, sub clima mai nordica a farilor dunarene.

Planul, lipsit astazi de peristilul sau tinda deschisa exterioara ce s'a daramat, ofera in adevdr, dupa principiile cladirilor bizantine, douA corpuri principale : in fata, un nartex sau advon patrat, §i din dosu-i, un atrium sau chord, formand o cruce cu lature egale, coprinsa intr'un al douilea pAtrat. Aceste trei altare corespund fie care la Cate o tinda, adica la cAte un spatiu prelungit, coprins intre cloud randuri de stalpi ce sustin o bolta, §i cdruia,din pricina asernanarii ce are cu un co§ de corabie rhsturnat, i se zice nave nef ; altarul mai mare din mijloc se prelunge§te cu navea princi- pala, care e despärtita de cele doua nave laterale- prin patru stalpi, gro§i §i rotunzi, de cArdmida, formand, intre sine ar- 22 AL.

ODOBESCU curi cercuite, pe deasupra chrora std asezatA, cu ajutorul unor triunghiuri boltite sau pendentive, cupola centrald a Panto- cratorului, inaltata si ea pe un zid circular tambource se aseamAnd cu un olan foarte spatios.

Un parete cu trei usi, ce corespund fie care cu una din na- vele chorei, desparte ambele compartimente. La amândouh bisericile, u§ile si ferestrele corpului principal sunt dreptun- ghiulare si talpile lor superioare de oftalmologie annino sau de peatral, sunt mai adesea ajutate cu cercuri de usurare.

Din aceste märunte deosebiri ale ambelor edificii, e lesne a se dovedi CA constructiunea bisericei de la Curtea de Arges.

• Anda di halaman 1dari Cari di dalam dokumen GhldulmdndstirilordinRomAniaesteo lucraredestinatituturor pelerinilor tl lubltorilordedrumefiidelanoi,ocdlduzisigurdpentruturistulavizat,dar,in agaldmisuri, gipentrupublicullarg,doritorsi descoperevalorileautenticeale culturllromdnegti.
• Motive pentru îndepărtarea dizabilității vederii
• O veche preocupare a istoriografiei romanesti.
• Nu a fost observat un supradozaj al medicamentului Taurină.
• taurină - Picături August
• 14 cele mai frumoase situri istoric ale lumii | momomdo Descoperă
• Drumul spre mindstiri reprezinti un drum spre noi ingine.

In adevAr, acea biserich poartA curat caracterele ce domnird in stilul bizantin intre al XI §i al XIII secol, si,cu toate ca intr'insa, arcul inlocueste pretutindeni Iron- -tonul triunghiular, la cdpAtAie,ea se poate asemAna foarte mult cu biserica Catolicon, sau catedrala cea veche din A- tena. Traditiunea atribue clädirea sa lui Radu Voda, si in adevAr toate dovedesc Cá secolul al XIV n'adusese Inca pres- chimbArile ce el introduse in architectura eclesiastich bizan- restaurați vederea după tarn, când se ridicA acest monument, cel mai vechiu poate din edificiile religioase ale tarei noastre.

Biserica dela Snagov s'arata 'Irish a fi mai nouA. Dar traditiunea i cro- nicele au pastrat numele lui Vlad Vodd Tepe§ ca primul fon- dator al mandstirii. SArmane Neagoe! Si cel putin daca aceasta grosolana si umilitoare rAtAcire §i-ar fi gdsit scuza intr'un simtimant de recuno§tita acordat adevaratului ctitor al ,sfAntului locas?

Dar nu, Tepe§ e cu nedrept inaltat la onorile de fondator al Snagovului. Cinci- zeci restaurați vederea după tarn ani si mai bine inainte de a lui Domnie, zic unii ca.

Astfel cel putin ne spune un chrisov al lui Constantin Serban Voevod, cel poreclit Carnul, din 30 Mai, Dar pe yremea citata, §tim cA domnea Mircea VoclA cel batrAn, cà acesta, chiar d'a fost si Basarab, era fiu al lui Radu Voevod, si cà dansul in toate hrisoavele -sale, nu poartA alt nume deck cel sub care a ramas ilustru pentru toatA posteritatea.

Se vede dar ca. Chiar intre documentele mânástirii se gase§te o carte a lui Dan Voevod, fiul Mircii, dela anulOctomvrie 29 restaurați vederea după tarn, in care sunt numiti ca fii ai domnitorului, Danciul §i Basarab.

Apoi cand aceste dovezi n'ar fi deajuns, când autenticitatea actelor scrise s'ar tAgadui, de vreme ce trebuie sa. Acela e un engolpion sau iconitA de piept, pe care o purtau arhiereii atarnatä la sari. Am mai avut prilej a descrie un asemenea obiect, vorbind despre unele argintarii ale mânästirii Bistrita 1 ; cel din Snagov 1 «MAnAstirea Bistrita pAstreaza mal multe suvenire dela banul Preda Basarab fiul dvornicului PArvu, care era frate cu banul Barbu, devenit monahul Pahomie, i, intre altele, acel frumos engolpion de aur 5i de zmalt, despre care am vorbit mai sus 5i care poartA in exerga lui de zmalturi verzi 5i albastre alternate, o inscriptiune amintind asemenea §i pe monahul Pahomie, unchiul lui.

Cuvintele acestei inscriptiuni, Tuli oftalmologi tra- duse pe romAne5te : «Au fAcut acest panaghiar sau icoana. Acest frumos obiect tle arta e format din doud tipsii rotunde ca de 5ease centimetri in diametru, ce se deschid pe restaurați vederea după tarn lamale. Partea convexA san capacele infati5eazA pe o fata, Adormirea : Maicii Domnului, restaurați vederea după tarn pe argint aurit ; restaurați vederea după tarn cealaltd, chipul MAntui- torului inconjurat cu flori sapate in argint 5i suflate cu zmalt ro5u, verde §i albastru.

Exerga e ocupatA de inscriptiunea citatd ; cercul din centru incinge Un patrat ce figureazA o galerie cu doui stAlpi de aur, boltitA a jour, in fundul cdreia, format de convexitatea tipsiei, se vede figurat in zmalt in glafuri champ- leve un ospat de ingeri.

Totul este de argint aurit, dar poleiala si zmaltul in glafuri ce decorau mai toate ornamentele, au perit cam pretutindeni.

120966018-Ghidul-Mănăstirilor-din-Romania

La unul din tasuri, decorul din centrul cavitatei s'a perdut, ramaind numai niste chipuri de sfinti pe cercul buzei. Pe partea convexa se vede Domnul Christos la mijloc, in relief, §i imprejuru-i, un desemn de foi i de arabescuri. Pe al doilea tas, in fundul cavitatii, se zareste, intr'un pa- trat adancit, Domnul Christos coprins intr'un nimb oval de argint, sezand pe un jet, cu santa Carte in mana, iar Maica sa Preacurata.

Aceste figuri se stravad printr'o colonada formata de patru stalpisori, restaurați vederea după tarn sus prin arcade a jour, lucrate toate cu daltita. In sfArsit partea convexa prezinta pe Maica Domnului, pa- troana mänästirii Snagovul, in picioare; doi ingeri stau ala- turi, aratand in sus; pe langd ei mai multe personagii cata spre cer. Dar acea parte a reprezentatiunii a perit si se vad numai locul cuielor, ce o prindeau de tas.

Jur imprejur, pe muchea convexA, se vede gravata o inscriptiune slavond sapata cu litere in relief, care se traduce romAneste : f a filcut acest panaghiar sau icoand a Maicii Domnului japan Drd- Pe foaie de aur i acoperiti cu un strat translucid de zmalt verde.

Aceastd delicatA si frumoasd lucrare, cu totul bizantind ca stil, chiar de ar 0 executatä in Italia, si-a perdut in multe locuri zmalturile sale, mai ales pe cele roii.

Restaurați vederea după tarn engolpion de acelas fel, dar mult mai stricat inca se alla la Snagov, dat de jupan Dräghici, la Arhiereii purtau a- tArnate pe piept asemeni ornamente, din care se mai gasesc si n tezaurul sinodal dela Moscova».

Cdrtile banului Preda Basarab. In anullunie 7 dela Christos Acest pretios dar al jupanului Draghici, care, inscris §i astAzi in zestrea §i in inventariele Snagovului, se pastreazA acum Inca, dupd patru sute doudzeci §i patru ani, in ruinata mAnAstire, este interesant sub mai multe privinte.

Model vrednic de insemnat al feluritelor mAiestrii executate de ar- gintarii bizantini Inca pe la inceputul secolului al XV-lea, el ne aratA, ,impreunate, arta sapatorului cu a gravorului, §i nu ne rAmâne de lipsa deck foita de zmalt transparent care a picat dupd conturnele ornamentelor crestate cu acul pe metal.

Aceste arte delicate poate cä nu perirä in Constantinopol indatà cu luarea tetAtii de Turci ; poate restaurați vederea după tarn toti me§terii greci nu se risipird indatA prin Italia §i alte rani mai departate; cAci aceia§i maiestrii le gäsim exercitate cu o identicA asernA- nare, in iconita engolpion, läsath la Bistrita de banul Preda, pe la Dar, osebit de cestiunile asupra artelor §i industriei bizan- tine, iconita jupanului DrAghici §tie a ne rAspunde §i la alte intrebdri de restaurați vederea după tarn insemnatate mai localä.

Destul ca ea ne-a spus mai mult deck cronica, deck chrisoavele, deck traditiunea, pAstrAndu-ne numele lui. Dar ea ne de§- teaptA mintea asupra unei cestiuni de o mai mare importantAI ea ne spune cä locasul in care a fost depusa spre pAstrare, ca o zestre a mAnAstirii Snagovului, se zicea locapdVintilesc. RomAnii, la sat, pe cel dintre dAn§ii care §tie sA fure oul de sub cotofana fArd restaurați vederea după tarn bage de seambi, §i carele aude, mite, §i iarba crescAnd, Ii numesc nasdrAvan §i-i zic cà e chiar Vintild.

Dar apoi, cine e, biet, tot la dAn§ii, acela care db. Ia, alde nea Vlad, alde nea Vladutd, pace- tosul, care, de spune §i el la soroace cAte un cuvAnt nepo- trivit la sfat, toti ii ieau in raspar §i-i striga rAzAnd: «Vorbi i nenea Vlad, Ca-i i el din sat!.

N.IORGA VOL EDITURA NATIONALA" S.CIORNEI. 011 ul arsalmig

De nu ma credeti pe mine, intrebati sa Aid spuna PAtrascu Voda. Dupd imprejurari §i timpi, au §i numele proprii, deosebite intelesuri, forme felurite. Dintr'aceasta intelegem, recapitulând inscriptiunea iconitei lui DrAghici, cA mAndstirea Vintileascd a Snagovului a fost claditä, inainte de Je un Vlad Voevod oarecare, acela, poate, care a dat mAnastirii patru mori in Dridich Dridu pe lalomitaa§ezand care sate au sA le pAzeascA §i sA le dreaga, cAnd se vor stricA, precum zice un hrisov al lui Basarab Voevod, dat.

Fi-va aceasta un Vladislav sau Vlaicu, fiu al lui Alexandru Voda Basarab si socru al regelui shrbesc Uro§, care, sub titlul de Voivoda Transalpinus, Banas de Zeurino et Dux novce plantationis Terrcr fogaras, a domnit dela inainte? Fi-va fiul lui Mircea, Vlad Voivoda Basarabite et Comes Severini, care, la anulsub domnia tatälui sau, a in- cheiat din Arges, un tractat de inchinare cu Ladislas Jagelon, regele Poloniei si cu sotia lui regina Edwiga?

Diunggah oleh

Fi-va un alt Vlad §i mai restaurați vederea după tarn cunoscut? Dar in privinta originelor indoioase, un scriitor trebuie sh fie discret, §1 totdeauna cititorul ii tine seama de asa 28 AL. Spre a merith §i noi o asemenea indulgenta, sa fugirn un minut din Snagov, sa pärasim zidurile-i ce cu atata staruinta ne ascund adevaratul an al primei lor inaltari ; sá ne avan- tam pe balta Iatä ce le 'mpresoara de toate partile, §i sa ne pornim, purtati de o luntre mititica, scorbure nemaiestrit de copaciu, pe care inceti§or cu vasla o mana un modest calugar din mandstire.

De§i soarele, cu putin trecut dela ameazd, do- gore§te Inca cu putere, dar pe apa, se simte o dulce racoare ; mici valuri incretesc suprafata de un verde intunecat a baltii, §i se pierd cu §oapta in stuful dela margini. Din distanta, in distanta Cate un bodarldu i§i arata capul sau subtire §i mi§cator peste unde, §i indata dispare afund printr'o rapede restaurați vederea după tarn curioasä incovoiere a gatului.

In mai multe unghiuri, grupe de tarani, gramaditi in cateva luntri, trag prin apa ndvoadele lor, ce se deosibesc numai printr'un semi-cerc de plute leganate peste valuri. Noi ne urmam insa calea spre rasarit, §i peste vre. D'aceea, cand bate uneori vantul §i clate§te adanc apele, se aud sunete de clopote e§ind tocmai din fund ; §i s'o crezi asta, fatul meu, caci, vezi, cand a fost in vechime, a venit de s'a desprins din tatane, ua dela acea biserica cufundata, §i a plutit pe deasupra apei, pand aci la Turbati ; §i era p'a- tunci in sat aci schit de maici, care acum de multd vreme s'a rasipit.

D'atunci incoace, vezi, din cati s'au ispitit s citeasca slova ce cum să restabiliți miopia vederii scrisd d'asupra, nimeni nu s'a priceput, §i pare-mi-se, fatul meu, restaurați vederea după tarn nici d-ta, n'o said dai de capataiu, macar c'ai citit de rost slovele scrise pe mormintele din biserica noastra dela Snagov. Cu asemenea vorbiri, sosiram in curtea de gard a biseri- ricutei dela Turbati.

Sease portrete, foarte grosolan lucrate or- nau interiorul x al lui Mihaiu Vodd, al Restaurați vederea după tarn sale, al unei starite cu doui coconi, 0 al parintelui Rafail arhimandritul dela Snagov, carele a egumenit pela Dar obiectul cel mai interesant din acest mic templu era, färd indouiala, ves- tita u§ä pusa la intrare.

Se vede cà odinioard ea era in cloud canaturi ; dar acum acestea sunt impreunate i amandouà retezate jos, spre a se potrivi la tocul mai mic unde au fost a§ezate. Inaltimea ei are 1 m.